Rezidența fiscală în Singapore pentru persoanele din România

Singapore vă consideră rezident dacă în anul calendaristic v-ați aflat sau ați lucrat acolo ca angajat 183 de zile sau mai mult; cetățenii și rezidenții permanenți care locuiesc de obicei în Singapore sunt rezidenți indiferent de zile. Pentru străini, IRAS aplică și regulile administrative ale celor trei ani consecutivi și ale muncii care cuprinde doi ani. Impozitul se stabilește pentru anul de evaluare (YA) pe veniturile anului precedent, iar veniturile din străinătate primite de o persoană fizică rezidentă sunt de regulă scutite. România vă consideră rezident prin domiciliu, prin centrul intereselor vitale sau prin peste 183 de zile în orice interval de 12 luni. Dubla rezidență se rezolvă prin art. 4 alin. (2) din Acordul România–Singapore din 2002.

Verificați-vă statutul: România și Singapore

Gratuit, fără înregistrare, aproximativ 3 minute. Concluzie potrivit Codului fiscal român, comparată cu legislația Singaporelui și cu convenția de evitare a dublei impuneri.

Când vă consideră Singapore rezident fiscal

Singapore numără zilele pe anul calendaristic care precedă anul de evaluare: pentru anul selectat 2026 — YA 2027. Pragul este de 183 de zile sau mai mult (exact 183 de zile sunt suficiente). Se socotesc atât prezența fizică în Singapore, cât și zilele de muncă salariată în Singapore; potrivit practicii IRAS, se includ weekendurile și sărbătorile, precum și absența temporară (concediu în străinătate, deplasare de serviciu) în timpul muncii din Singapore. Funcția de director al unei companii nu se socotește «muncă salariată».

Pentru cetățenii și rezidenții permanenți ai Singaporelui, IRAS aplică primul criteriu din s. 2(1): dacă persoana locuiește de obicei în Singapore, cu excepția absențelor temporare. Pentru străini — 183 de zile și regulile administrative ale celor doi și trei ani.

Legea nu stabilește un prag de zile pentru acest criteriu: contează unde locuiți efectiv și dacă plecările sunt temporare (concediu, deplasare de serviciu, muncă de scurtă durată în străinătate) și compatibile cu locuirea în Singapore. Mutarea în străinătate pentru a locui acolo permanent încetează acest criteriu.

Regulă administrativă IRAS (nu normă legală): străinul care se află sau lucrează în Singapore în mod neîntrerupt pe parcursul a trei ani calendaristici consecutivi este considerat rezident pentru toți cei trei ani, chiar dacă în primul sau al treilea an a petrecut în Singapore mai puțin de 183 de zile.

Regulă administrativă IRAS pentru lucrătorii străini (din 01.01.2007): dacă munca în Singapore cuprinde doi ani calendaristici, iar perioada neîntreruptă a muncii, împreună cu șederea imediat înainte și după ea, are cel puțin 183 de zile, lucrătorul este considerat rezident pentru ambii ani. Nu se aplică directorilor de companii, artiștilor și sportivilor și profesioniștilor (consultanți, antrenori, lectori etc.). Pe străinii cu permis de muncă de cel puțin un an IRAS îi impozitează provizoriu ca rezidenți, dar la calculul final (tax clearance), pentru o ședere sub 183 de zile, devin nerezidenți.

Ați fost sau ați lucrat în Singapore 183 de zile sau mai mult în anul calendaristic — sunteți rezident fiscal al Singaporelui pentru anul de evaluare corespunzător (pentru 2026 — YA 2027; s. 2(1) Income Tax Act 1947). Singapore impozitează veniturile obținute în Singapore sau din surse singaporeze după un barem progresiv de 0–24%; veniturile din străinătate primite în Singapore de o persoană fizică rezidentă sunt, de regulă, scutite (s. 13(7A)), cu excepția celor primite printr-un parteneriat din Singapore.
Sunteți cetățean sau rezident permanent al Singaporelui și locuiți de obicei în Singapore, plecând doar temporar — sunteți rezident fiscal al Singaporelui (s. 2(1) Income Tax Act 1947), indiferent de numărul de zile. Concluzia depinde de fapte: dacă v-ați mutat să locuiți în străinătate, acest criteriu nu se aplică.
Vă aflați sau lucrați în Singapore în mod neîntrerupt trei ani calendaristici consecutivi — potrivit regulii administrative IRAS sunteți rezident fiscal al Singaporelui pentru fiecare dintre acești ani, chiar dacă în primul sau ultimul an ați petrecut acolo mai puțin de 183 de zile. Este o practică a autorității fiscale, nu o normă legală; dacă perioada neîntreruptă se încheie mai devreme, statutul pentru anii incompleți va fi revizuit.
Munca dvs. salariată în Singapore cuprinde doi ani calendaristici, iar perioada neîntreruptă a muncii, împreună cu șederea imediat înainte și după ea, are cel puțin 183 de zile — potrivit regulii administrative IRAS sunteți rezident fiscal al Singaporelui pentru ambii ani. Regula nu se aplică directorilor de companii, artiștilor și sportivilor și profesioniștilor.

Când sunteți nerezident

Mai puțin de 183 de zile în Singapore în anul calendaristic și niciun alt criteriu al Singaporelui nu vă face rezident (reședința obișnuită în Singapore pentru cetățeni și rezidenți permanenți, regulile celor doi sau trei ani pentru străini) — nu sunteți rezident fiscal al Singaporelui. Singapore impozitează numai veniturile din surse singaporeze: salariul — cu 15% sau după baremul pentru rezidenți, dacă rezultă mai mult (munca de până la 60 de zile pe an este scutită, cu excepția directorilor, artiștilor, sportivilor și profesioniștilor), remunerațiile directorilor și alte venituri — cu 24%.
Ați petrecut în Singapore mai puțin de 183 de zile, dar nu este clar dacă Singapore este locul dvs. de reședință obișnuită sau dacă vi se aplică regulile celor doi sau trei ani pentru străini. IRAS decide pe baza faptelor (unde locuiți efectiv, durata muncii și a șederii); dacă unul dintre criterii este îndeplinit, sunteți rezident. Păstrați dovezile călătoriilor, contractul și datele muncii.

Unde legislația Singaporelui intră în conflict cu regulile românești

Coliziune: 183 de zile în Singapore, dar România vă consideră în continuare rezident. Singapore vă consideră rezident pentru că v-ați aflat sau ați lucrat acolo 183 de zile sau mai mult în anul calendaristic; România — prin domiciliu, prin centrul intereselor vitale sau prin peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul vizat (art. 7 pct. 28 Cod fiscal). Decide art. 4 alin. (2) din Acordul România–Singapore din 2002: locuință permanentă numai în România — sunteți rezident numai al României; locuință în ambele state — centrul intereselor vitale; apoi locuirea obișnuită, cetățenia și, în final, procedura amiabilă (art. 27).
Coliziune: Singapore vă consideră rezident și fără 183 de zile. Sunteți rezident al Singaporelui fără 183 de zile — ca cetățean sau rezident permanent care locuiește de obicei în Singapore ori potrivit regulilor administrative IRAS ale celor doi sau trei ani pentru străini. România vă poate considera în continuare rezident prin domiciliu sau prin centrul intereselor vitale, indiferent de zilele petrecute în străinătate, astfel încât ambele state vă pot considera rezident. Decide art. 4 alin. (2) din Acord: locuința permanentă → centrul intereselor vitale → locuirea obișnuită → cetățenia → procedura amiabilă.

Ce mai trebuie să știți

Anul de evaluare: Singapore impozitează veniturile anului precedent. Impozitul singaporez se stabilește pentru anul de evaluare (YA) asupra veniturilor din anul calendaristic precedent, iar rezidența se stabilește pentru același an calendaristic: veniturile și zilele din 2026 înseamnă YA 2027. Anul fiscal român este tot anul calendaristic, deci anii coincid, dar în documentele singaporeze (decizii de impunere, certificate) apare YA, cu un an mai mare. Singapore nu împarte anul într-o perioadă de rezidență și una de nerezidență: statutul se stabilește pentru întregul an calendaristic. În România, persoana fără domiciliu devine rezidentă de la sosire (183 de zile) sau de la mutarea declarată a centrului intereselor vitale și rămâne rezidentă până la plecare (art. 59 alin. (2), (2^1) și (4) Cod fiscal); persoana cu domiciliu în România rămâne rezidentă până la data schimbării rezidenței (art. 59 alin. (5)).
Singapore nu impozitează veniturile din străinătate ale persoanelor fizice rezidente. Singapore impozitează veniturile obținute în Singapore sau din surse singaporeze; veniturile din străinătate primite în Singapore de o persoană fizică rezidentă sunt, de regulă, scutite (s. 13(7A)), cu excepția celor primite printr-un parteneriat din Singapore. România își impozitează rezidenții pe veniturile din toate sursele (art. 130 Cod fiscal). Dacă potrivit Acordului sunteți rezident al Singaporelui, România impozitează numai veniturile din surse românești în limitele Acordului — dar, potrivit art. 24, scutirile și cotele reduse din Acord pentru veniturile din România se aplică numai sumelor transferate sau primite în Singapore, atunci când Singapore le impozitează pe baza sumelor transferate. Dacă sunteți rezident al României, scutirea din Singapore nu schimbă obligația de a declara venitul mondial în România.
Salariul pentru munca din Singapore ca rezident al României. Salariul pentru munca prestată fizic în Singapore este venit din sursă singaporeză; pentru un nerezident al Singaporelui — 15% sau după baremul pentru rezidenți, dacă rezultă mai mult; munca de până la 60 de zile pe an este scutită (cu excepția directorilor, artiștilor, sportivilor și profesioniștilor). Dacă potrivit Acordului sunteți rezident al României, Singapore nu îl impozitează când sunt îndeplinite toate condițiile art. 15 alin. (2): cel mult 183 de zile în Singapore în orice perioadă de 12 luni care începe sau se termină în anul calendaristic respectiv, salariul este plătit de un angajator rezident al României (sau în numele acestuia) — un angajator dintr-un stat terț nu este suficient — și nu este suportat de un sediu permanent sau de o bază fixă a angajatorului în Singapore. România vă impozitează venitul mondial și scade impozitul singaporez pe baza documentului care atestă plata, în limita impozitului român aferent (art. 25 alin. (1) din Acord, art. 131 Cod fiscal).
Dubla impunere: credit în ambele state. Dacă potrivit Acordului sunteți rezident al României, România scade din impozitul român impozitul plătit în Singapore pentru venitul pe care Singapore îl poate impozita potrivit Acordului, fără a depăși impozitul român aferent acelui venit (art. 25 alin. (1)); creditul se calculează pe fiecare țară și natură de venit, pe baza documentului justificativ al plății (art. 131 Cod fiscal). Dacă sunteți rezident al Singaporelui, Singapore creditează impozitul român potrivit legislației sale (art. 25 alin. (2)); în practică, majoritatea veniturilor din străinătate ale unei persoane fizice rezidente sunt oricum scutite în Singapore (s. 13(7A)), deci impozitul român pe ele nu se creditează, ci rămâne. Dacă impunerea nu este conformă cu Acordul, vă puteți adresa autorității competente prin procedura amiabilă, în termen de 3 ani de la prima notificare (art. 27).
Pensii și serviciul public. Pensiile pentru o muncă anterioară se impozitează numai în statul a cărui rezidență o aveți (art. 18 din Acord); Acordul nu conține o regulă separată pentru pensiile din asigurările sociale. Salariul pentru serviciul public îl impozitează statul plătitor, cu excepția serviciului prestat în celălalt stat de un rezident al acestuia care este național al acelui stat sau care nu a devenit rezident numai pentru acest serviciu (art. 19 alin. (1)). Pensiile publice se impozitează numai în statul plătitor, cu excepția cazului în care sunteți rezident și național al celuilalt stat (art. 19 alin. (2)).
Plecarea din Singapore: tax clearance (IR21). Dacă nu sunteți cetățean al Singaporelui și lucrați acolo ca angajat, la încetarea contractului, la transferul în străinătate sau la plecarea din Singapore pentru mai mult de trei luni, angajatorul depune la IRAS formularul IR21 cu cel puțin o lună înainte și reține toate sumele cuvenite dvs. până când IRAS stabilește impozitul. Tocmai în această etapă IRAS revizuiește statutul provizoriu de rezident: dacă șederea efectivă este sub 183 de zile și regulile celor doi sau trei ani nu se aplică, sunteți impozitat ca nerezident. În unele cazuri IRAS nu cere clarificarea fiscală (tax clearance) — de exemplu, pentru o angajare de cel mult 60 de zile pe an sau venituri anuale sub 21.000 SGD; verificați lista IRAS.
Certificatele de rezidență fiscală. Pentru a beneficia de Acord în România ca rezident al Singaporelui, aveți nevoie de certificatul de rezidență fiscală al Singaporelui emis de IRAS; el este valabil pentru anul sau anii pentru care a fost emis (art. 59 alin. (6) Cod fiscal). Pentru a beneficia de Acord în Singapore ca rezident al României, cereți certificatul de rezidență fiscală eliberat de ANAF (Ordinul MFP nr. 1099/2016, art. 13 alin. (3)). Pentru limitarea din art. 24, Protocolul (pct. 2) cere certificatul de rezidență și dovada sumei transferate în Singapore. Pentru creditul fiscal în România păstrați documentul autorității fiscale singaporeze sau al plătitorului care atestă plata impozitului (art. 131 Cod fiscal).
Securitate socială: nu există acord România–Singapore. Singapore nu figurează pe lista CNPP a statelor cu care România are acorduri bilaterale de securitate socială, iar Regulamentul (CE) nr. 883/2004 nu se aplică în relația cu Singapore. Contribuțiile se datorează după legislația fiecărui stat și pot apărea în ambele state pentru aceeași muncă; nu există formular A1 sau certificat de acoperire.
Ce acord se aplică: Acordul România–Singapore din 2002. Între România și Singapore se aplică Acordul pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, cu Protocol, semnat la Singapore la 21.02.2002 și ratificat prin Legea nr. 475/2002: în vigoare din 28.11.2002, aplicabil în România din 01.01.2003, cu modificările Convenției multilaterale (MLI): preambul nou și testul scopului principal (art. 29A); art. 4 și art. 25 nu au fost modificate. Rezidența — art. 4 alin. (2); salariile — art. 15 alin. (2) (183 de zile în orice perioadă de 12 luni); pensiile — art. 18; serviciul public — art. 19; limitarea facilităților la sumele transferate — art. 24; eliminarea dublei impuneri — art. 25; procedura amiabilă — art. 27.

Cum se rezolvă dubla rezidență

Dacă ambele state vă consideră rezident, se aplică art. 4 alin. (2) din convenție: Acordul dintre România și Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, cu Protocol (Singapore, 21 februarie 2002; ratificat prin Legea nr. 475/2002), modificat de Convenția multilaterală (MLI). Criteriile se aplică în ordine — locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia și, în final, acordul autorităților fiscale.

Convenția în detaliu: venituri, cote, regula de 183 de zile →

Termeni pe care îi veți întâlni în Singapore

IRAS: administrația fiscală a Singaporelui
Year of Assessment (YA): anul de evaluare: YA 2027 privește veniturile și zilele din 2026
resident in Singapore: rezident fiscal — 183 de zile de prezență sau muncă ori locuire obișnuită în Singapore (s. 2(1) Income Tax Act 1947)
Singapore Permanent Resident: statutul de imigrare de rezident permanent, distinct de rezidența fiscală
one-tier: sistemul în care dividendele companiilor singaporeze nu se mai impozitează la acționar
IR21: formularul prin care angajatorul anunță IRAS plecarea unui angajat care nu este cetățean al Singaporelui (tax clearance)

Întrebări

Câte zile pot lucra în Singapore fără impozit singaporez pe salariu?

Potrivit legii singaporeze, munca de cel mult 60 de zile pe an este scutită (cu excepția directorilor, artiștilor și sportivilor). Potrivit Acordului, dacă sunteți rezident al României, Singapore nu impozitează salariul când sunteți acolo cel mult 183 de zile în orice perioadă de 12 luni care începe sau se termină în anul calendaristic respectiv, salariul este plătit de un angajator rezident al României și nu este suportat de un sediu permanent sau o bază fixă din Singapore (art. 15 alin. (2)).

Ce impozitează Singapore dacă sunt rezident acolo?

Veniturile obținute în Singapore sau din surse singaporeze, după un barem progresiv de 0–24%. Veniturile din străinătate primite în Singapore de o persoană fizică rezidentă sunt de regulă scutite (s. 13(7A)), cu excepția celor primite printr-un parteneriat din Singapore. Potrivit art. 24 din Acord, scutirile și cotele reduse acordate de România se aplică atunci numai sumelor transferate sau primite în Singapore.

Ce acord se aplică între România și Singapore?

Acordul semnat la Singapore la 21.02.2002, cu Protocol, ratificat prin Legea nr. 475/2002, în vigoare din 28.11.2002 și aplicabil în România din 01.01.2003, modificat de MLI (preambul nou și testul scopului principal). Rezidența — art. 4 alin. (2); salariile — art. 15; pensiile — art. 18; eliminarea dublei impuneri — art. 25 (credit); procedura amiabilă — art. 27.

Surse

Legislație și îndrumări oficiale

s. 2(1) Income Tax Act 1947 (definiția «resident in Singapore», lit. (a)) — Persoana fizică este rezidentă a Singaporelui dacă, în anul care precedă anul de evaluare (year of assessment), locuiește în Singapore, cu excepția absențelor temporare rezonabile și compatibile cu pretenția sa de a fi rezidentă; este rezidentă și persoana care în acel an s-a aflat fizic în Singapore sau a lucrat acolo ca angajat (cu excepția funcției de director al unei companii) 183 de zile sau mai mult.
s. 2(1) ITA 1947 (definițiile «year of assessment», «basis period»); IRAS — impunerea pe anul precedent — Impozitul se stabilește pentru anul de evaluare (YA) asupra veniturilor din anul calendaristic precedent: YA 2027 cuprinde veniturile din perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026. Rezidența se stabilește pentru același an calendaristic precedent, deci anul selectat 2026 este anul de bază pentru YA 2027.
IRAS — «Working out my tax residency» (actualizat la 12.05.2026) — Cetățeanul sau rezidentul permanent al Singaporelui care locuiește de obicei în Singapore, cu excepția absențelor temporare, este rezident fiscal. Străinul este rezident pentru un an de evaluare dacă în anul calendaristic precedent s-a aflat sau a lucrat în Singapore cel puțin 183 de zile ori dacă se află sau lucrează în Singapore în mod neîntrerupt trei ani consecutivi (atunci — pentru toți cei trei ani, chiar cu mai puțin de 183 de zile în primul și al treilea an). Lucrătorul străin a cărui muncă cuprinde doi ani calendaristici este rezident pentru ambii ani dacă perioada muncii, împreună cu șederea imediat înainte și după ea, însumează neîntrerupt cel puțin 183 de zile (nu pentru directorii de companii, artiști și sportivi și profesioniști). În zile se includ weekendurile și sărbătorile, precum și absența temporară (concediu în străinătate, deplasare de serviciu) legată de munca din Singapore.
s. 13(7A) ITA 1947 — Sunt scutite veniturile din surse din afara Singaporelui primite în Singapore: (a) de o persoană fizică nerezidentă; (b) din 01.01.2004 — de o persoană fizică rezidentă, dacă Comptroller-ul consideră scutirea avantajoasă pentru aceasta; scutirea nu privește astfel de venituri primite printr-un parteneriat din Singapore.
IRAS — cote pentru nerezidenți (actualizat la 27.04.2026); s. 13(6)–(7) ITA 1947 — Nerezidentul plătește impozit numai pentru veniturile obținute în Singapore sau din surse singaporeze, fără facilități personale: salariul — 15% sau după baremul pentru rezidenți, dacă rezultă mai mult; remunerațiile directorilor, onorariile consultanților, veniturile din chirii, pensiile și alte venituri — 24%. Salariul pentru munca de cel mult 60 de zile pe an în Singapore este scutit (s. 13(6)), cu excepția remunerațiilor directorilor de companii și a veniturilor artiștilor și sportivilor (s. 13(7)).
art. 7 pct. 28 Cod fiscal (Legea nr. 227/2015) — Persoană fizică rezidentă este orice persoană care îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: a) are domiciliul în România; b) centrul intereselor vitale este amplasat în România; c) este prezentă în România una sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; d) este cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
art. 4 alin. (2) din Acordul România–Singapore (2002) — Persoana fizică rezidentă a ambelor state: a) este considerată rezidentă numai a statului în care dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă dispune de o locuință permanentă în ambele state — numai a statului cu care relațiile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale); b) dacă centrul intereselor vitale nu poate fi determinat sau dacă nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre state — numai a statului în care locuiește în mod obișnuit; c) dacă locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul — numai a statului al cărui național este; d) dacă este național al ambelor state sau al niciunuia, autoritățile competente rezolvă problema de comun acord (art. 27).
art. 59 alin. (2), (2^1) și (4) Cod fiscal — Nerezidentul devenit rezident prin centrul intereselor vitale datorează impozit pe veniturile din toate sursele de la prima zi în care declară că acesta se află în România; cel devenit rezident prin depășirea a 183 de zile — de la prima zi a sosirii în România; ambii sunt considerați rezidenți până la data plecării din România.
art. 59 alin. (5) Cod fiscal — Rezidentul român cu domiciliul în România care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România are convenție de evitare a dublei impuneri datorează în continuare impozit pe veniturile din toate sursele până la data schimbării rezidenței; depune chestionarul la plecare cu 30 de zile înainte și face dovada rezidenței fiscale în celălalt stat.
art. 130 Cod fiscal — Rezidenții datorează impozit pentru veniturile din străinătate, determinat după regulile fiecărei categorii de venit; pensiile din străinătate au regim special (alin. (2^1)); veniturile din străinătate de natura celor neimpozabile/scutite în România au același tratament (alin. (3)); veniturile se declară în Declarația unică până la termenul de la art. 122 alin. (3), iar impozitul se calculează și se plătește în același termen, ținând cont de metoda din convenție (alin. (4)).
art. 24 din Acordul România–Singapore (2002) și pct. 2 din Protocol — limitarea facilităților — Dacă Acordul prevede că un venit dintr-un stat este scutit sau impozitat cu o cotă redusă în acel stat, iar potrivit legislației celuilalt stat venitul este impozitat acolo pe baza sumei transferate sau primite în acel stat, scutirea sau reducerea se aplică numai sumei transferate sau primite. Protocolul (pct. 2) cere certificatul de rezidență și dovada sumei transferate.
art. 15 alin. (2) din Acordul România–Singapore (2002) — Remunerația unui rezident al unui stat pentru munca prestată în celălalt stat se impozitează numai în primul stat dacă: a) beneficiarul este prezent în celălalt stat una sau mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni care începe sau se termină în anul calendaristic respectiv; b) remunerația este plătită de un angajator sau în numele unui angajator care este rezident al primului stat menționat; c) remunerația nu este suportată de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care angajatorul o are în celălalt stat.
art. 131 Cod fiscal — Creditul fiscal extern sau scutirea se acordă dacă se aplică convenția încheiată de România cu statul în care s-a plătit impozitul, impozitul a fost efectiv plătit (dovadă: document al autorității străine sau al plătitorului) și venitul face parte dintr-o categorie de la art. 61. Creditul nu poate depăși impozitul român aferent venitului din străinătate și se calculează pe fiecare țară și natură de venit; valuta se convertește la cursul mediu anual BNR. Venitul scutit prin convenție se declară în Declarația unică.
art. 25 din Acordul România–Singapore (2002) — eliminarea dublei impuneri — Alin. (1): România acordă rezidentului său o deducere din impozitul pe venit egală cu impozitul pe venit plătit în Singapore (și o deducere din impozitul pe capital egală cu impozitul pe capital plătit în Singapore), fără ca deducerea să depășească partea din impozitul român aferentă venitului sau capitalului impozabil în Singapore. Alin. (2): Singapore, sub rezerva legislației sale privind creditul pentru impozitul străin, creditează impozitul român plătit pentru veniturile din România; pentru dividendele plătite de o companie română unei companii singaporeze care deține cel puțin 10% din capital, creditul cuprinde și impozitul român pe profiturile din care se plătesc dividendele.
art. 27 alin. (1) din Acordul România–Singapore (2002) — procedura amiabilă — Persoana care consideră că măsurile unuia sau ambelor state duc sau vor duce la o impunere neconformă cu Acordul poate prezenta cazul, indiferent de căile de atac din dreptul intern, autorității competente a statului al cărui rezident este (sau, în cazurile de nediscriminare, a statului al cărui național este), în termen de 3 ani de la prima notificare a măsurii.
art. 18 și art. 19 din Acordul România–Singapore (2002) — Art. 18: pensiile și alte remunerații similare pentru o muncă anterioară se impozitează numai în statul de rezidență (sub rezerva art. 19 alin. (2)); nu există o regulă separată pentru pensiile din asigurările sociale. Art. 19 alin. (1): remunerațiile pentru serviciul public se impozitează numai în statul plătitor, dar numai în celălalt stat dacă serviciul se prestează acolo, iar persoana este rezidentă a acelui stat și este națională a acestuia sau nu a devenit rezidentă numai pentru prestarea serviciului; alin. (2): pensiile publice — numai în statul plătitor, cu excepția cazului în care persoana este rezidentă și națională a celuilalt stat; alin. (3): pentru activitățile comerciale ale statului se aplică art. 15, 16 și 18.
IRAS — formalitățile fiscale la plecarea angajaților care nu sunt cetățeni ai Singaporelui (Form IR21, actualizat la 04.03.2026) — Când un angajat care nu este cetățean al Singaporelui își încetează contractul, pleacă să lucreze în străinătate sau părăsește Singapore pentru mai mult de trei luni, angajatorul depune la IRAS formularul IR21 cu cel puțin o lună înainte și, din momentul în care a aflat, reține toate sumele cuvenite angajatului până când IRAS stabilește impozitul.
art. 59 alin. (6) Cod fiscal — Rezidenții statelor cu care România are convenții își dovedesc rezidența fiscală cu un certificat de rezidență emis de autoritatea fiscală competentă a statului străin (sau de altă autoritate cu atribuții de certificare a rezidenței); certificatul este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 (M. Of. nr. 577 din 29.07.2016) — Aprobă chestionarul la sosire (anexa 1), chestionarul la plecare (anexa 2) și notificările ANAF (anexele 3 și 4). Chestionarul la sosire: în 30 de zile de la împlinirea a 183 de zile de prezență (art. 14); la plecare: cu 30 de zile înainte (art. 19); ANAF răspunde în 30, respectiv 15 zile. Ordinea criteriilor pentru dublă rezidență: domiciliu/locuință permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia, procedura amiabilă (art. 9), cu Comentariul OCDE la art. 4 (art. 10). Certificat de rezidență la cerere (art. 13 alin. (3)).
Casa Națională de Pensii Publice — Acorduri bilaterale — Secțiunea CNPP «Acorduri bilaterale» (harta site-ului cnpp.ro, consultată la 03.11.2026) cuprinde: Statele Unite ale Americii, Canada, Chile, Israel, Quebec, Republica Albania, Republica Coreea, Republica Macedonia, Republica Moldova, Republica Turcia, Serbia, Uruguay și pagina «Alte acorduri și convenții bilaterale de securitate socială».
art. 135^2 Cod fiscal — Pentru veniturile realizate din străinătate, contribuțiile sociale obligatorii se stabilesc după regulile fiecărei categorii de venit, cu respectarea legislației europene în domeniul securității sociale și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
Acordul dintre România și Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital (Singapore, 21.02.2002), ratificat prin Legea nr. 475/2002 — ANAF — Textul român al Acordului și al Protocolului, ratificate prin Legea nr. 475 din 9 iulie 2002 (Monitorul Oficial nr. 580 din 6 august 2002).
IRAS — textul Acordului Singapore–România cu Protocolul și Anexa A (efectele MLI) — Text englez publicat de IRAS: Acordul semnat la 21.02.2002, în vigoare din 28.11.2002; MLI înlocuiește preambulul, elimină art. 11 alin. (10) și art. 12 alin. (7) și adaugă art. 29A (testul scopului principal); efect în Singapore pentru impozitele reținute la sursă din 01.01.2024. Art. 4 și art. 25 nu se modifică.
IRAS — cotele de impozit pentru rezidenți din YA 2024 (actualizat la 27.04.2026) — Barem progresiv pe venitul impozabil al rezidentului: primii 20 000 SGD — 0%, apoi 2%, 3,5%, 7%, 11,5%, 15%, 18%, 19%, 19,5%, 20%, 22% (320 001–500 000 SGD), 23% (500 001–1 000 000 SGD) și 24% peste 1 000 000 SGD.
IRAS — tipuri de plăți și cote de reținere la sursă (actualizat la 18.11.2025) — Reținere la sursă din plățile către nerezidenți: dobânzi — 15%, redevențe — 10% (cu reducerea bazei pentru autori), chiria bunurilor mobile — 15%, remunerațiile directorilor nerezidenți — 24%, profesioniștii nerezidenți — 15% din venitul brut sau 24% din venitul net, artiști și sportivi — 15% din venitul brut.
IRAS — câștiguri din vânzarea imobilelor, acțiunilor și instrumentelor financiare (actualizat la 27.02.2026); dividende (actualizat la 27.02.2026) — Câștigurile din vânzarea imobilelor și a acțiunilor, de regulă, nu se impozitează drept câștiguri de capital, dacă vânzarea nu constituie activitate comercială (tranzacții frecvente, scopul obținerii de profit). Dividendele companiilor singaporeze în sistemul one-tier nu se impozitează; dividendele din străinătate primite în Singapore de un rezident, de regulă, nici ele (cu excepția celor primite printr-un parteneriat din Singapore).
art. 4 alin. (2) lit. a) din Acordul România–Singapore (2002) — Persoana fizică rezidentă a ambelor state este considerată rezidentă numai a statului în care dispune de o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă dispune de o locuință permanentă în ambele state, este considerată rezidentă numai a statului cu care relațiile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale).
Anexa A la textul IRAS — efectele MLI (România–Singapore) — MLI înlocuiește preambulul, elimină clauzele privind scopul principal din art. 11 și 12 și adaugă un test al scopului principal (art. 29A); art. 4 nu se modifică.
art. 1 alin. (3) Cod fiscal — Dacă o prevedere a Codului fiscal contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederea tratatului.
art. 4 alin. (2) lit. b) din Acordul România–Singapore (2002) — Dacă statul în care persoana are centrul intereselor vitale nu poate fi determinat sau dacă nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre state, este considerată rezidentă numai a statului în care locuiește în mod obișnuit.
art. 4 alin. (2) lit. c)–d) din Acordul România–Singapore (2002) — Dacă locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în niciunul dintre ele, este considerată rezidentă numai a statului al cărui național este (lit. c)); dacă este național al ambelor state sau al niciunuia, autoritățile competente rezolvă problema de comun acord (lit. d); procedura la art. 27).

Actualizat 10.11.2026. Rezultatul are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Autoritățile fiscale și instanțele pot interpreta normele diferit, inclusiv din cauza unor împrejurări neacoperite aici, iar legislația se schimbă. Consultați un specialist înainte de a lua decizii.

Verificați-vă statutul