Rezidența fiscală în Ungaria pentru rezidenții României

Ungaria îi consideră rezidenți pe cetățenii maghiari cu adresă în Ungaria, pe cetățenii UE care stau acolo cel puțin 183 de zile în anul calendaristic, pe titularii dreptului de ședere pe termen lung și pe cei a căror singură locuință permanentă sau al căror centru al intereselor vitale este în Ungaria. Dacă și România vă consideră rezident, decide art. 4 alin. (2) din Convenția din 1993.

Verificați-vă statutul: România și Ungaria

Gratuit, fără înregistrare, aproximativ 3 minute. Concluzie potrivit Codului fiscal român, comparată cu legislația Ungariei și cu convenția de evitare a dublei impuneri.

Când vă consideră Ungaria rezident fiscal

Ungaria îi consideră rezidenți pe cetățenii săi doar în baza cetățeniei; pe cei cu dublă cetățenie — numai dacă au adresă înregistrată în Ungaria. Cetățenii UE care își exercită dreptul de liberă circulație devin rezidenți după 183 de zile în anul calendaristic. Pentru ceilalți: dreptul de ședere pe termen lung, locuința permanentă, centrul intereselor vitale sau 183 de zile.

Ca cetățean român (cetățean UE) aveți drept de liberă circulație și ședere în Ungaria; 3. § 2. pont b) Szja tv. leagă de acest drept un test separat de 183 de zile.

Legea maghiară întreabă dacă singura locuință permanentă este în Ungaria; o locuință în România (sau în altă parte) trimite la testul centrului intereselor vitale.

Sunteți cetățean maghiar cu adresă înregistrată în Ungaria — potrivit Szja tv. sunteți rezident maghiar doar în baza cetățeniei, indiferent de zile sau de locuință.
Aveți doar cetățenia maghiară — potrivit Szja tv. sunteți rezident maghiar doar în baza cetățeniei, indiferent de zile sau de locuință.
Ca cetățean UE ați stat în Ungaria cel puțin 183 de zile în anul calendaristic, exercitându-vă dreptul de liberă circulație — potrivit 3. § 2. pont b) Szja tv. sunteți rezident maghiar, oriunde ar fi centrul intereselor vitale.
Aveți drept de ședere pe termen lung (permanent) în Ungaria — potrivit Szja tv. sunteți rezident maghiar.
Singura dumneavoastră locuință permanentă este în Ungaria — sunteți rezident maghiar.
Centrul intereselor dumneavoastră vitale este în Ungaria — sunteți rezident maghiar.
Centrul intereselor vitale nu poate fi stabilit, iar în anul calendaristic ați petrecut în Ungaria 183 de zile sau mai mult — aceasta este locuința obișnuită, deci sunteți rezident maghiar.

Când sunteți nerezident

După legea maghiară nu sunteți rezident al Ungariei. Veniturile din surse maghiare (inclusiv remunerația pentru munca prestată fizic în Ungaria) rămân impozabile acolo, sub rezerva art. 16 alin. (2) din Convenția cu România.

Unde legislația Ungariei intră în conflict cu regulile românești

Colizie: cetățeni români și maghiari cu adresă în Ungaria. Dacă aveți și cetățenie maghiară și o adresă înregistrată în Ungaria (lakcímkártya), Ungaria vă consideră rezident doar în baza cetățeniei, chiar dacă locuiți în România. România vă consideră rezident prin domiciliu, centrul intereselor vitale sau peste 183 de zile în 12 luni. Decide art. 4 alin. (2) din Convenția din 1993: locuința permanentă, apoi centrul intereselor vitale și locuirea obișnuită. Criteriul cetățeniei nu vă ajută: cine este cetățean al ambelor state ajunge, dacă primele criterii nu decid, la procedura amiabilă. Radierea adresei maghiare elimină rezidența întemeiată pe cetățenie (celelalte teste rămân aplicabile).
Colizie: 183 de zile în Ungaria ca cetățean UE. Ca cetățean român care își exercită dreptul de liberă circulație, deveniți rezident maghiar după cel puțin 183 de zile în Ungaria în anul calendaristic (zilele intrării și ieșirii se socotesc întregi), indiferent de centrul intereselor vitale. Dacă v-ați păstrat domiciliul sau centrul intereselor vitale în România, sunteți rezident al ambelor state. Potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) din Convenție, o locuință permanentă aflată la dispoziție doar în România vă face rezident al României; dacă aveți locuință în ambele state, decide centrul intereselor vitale.
Colizie: centrul intereselor vitale în Ungaria. Dacă centrul intereselor vitale este în Ungaria, Ungaria vă consideră rezident chiar dacă păstrați o locuință în România. Kúria cântărește legăturile familiale și economice, în special locul în care folosiți zilnic conturile și cardurile bancare. România vă poate considera în continuare rezident prin domiciliu; Convenția rezolvă conflictul (art. 4 alin. (2)): dacă aveți locuință permanentă în ambele state, decide centrul intereselor vitale.
Colizie: drept de ședere pe termen lung în Ungaria. Cu un drept de ședere pe termen lung (pentru cetățenii statelor terțe), Ungaria vă consideră rezident automat, indiferent de locuință sau de centrul intereselor vitale (Kúria, Kfv.I.35.493/2019/7). Dacă și România vă consideră rezident, decide art. 4 alin. (2) din Convenție, nu permisul de ședere.

Ce mai trebuie să știți

Exact 183 de zile: Ungaria vă consideră deja rezident. Pragurile maghiare (pentru cetățenii UE și pentru locuința obișnuită) sunt „cel puțin 183 de zile” în anul calendaristic, cu zilele sosirii și plecării socotite întregi. Pragul român este „peste 183 de zile” în orice interval de 12 luni consecutive.
Munca în Ungaria — inclusiv la distanță pentru un angajator român. Munca prestată fizic în Ungaria generează venit din sursă maghiară chiar dacă angajatorul este român. Dacă sunteți rezident al României în sensul Convenției, Ungaria nu poate impozita salariul dacă sunt îndeplinite toate condițiile art. 16 alin. (2): cel mult 183 de zile în Ungaria în orice perioadă de 12 luni, angajator care nu este rezident al Ungariei și remunerație nesuportată de un sediu permanent sau o bază fixă din Ungaria. Altfel, Ungaria impozitează salariul, iar România scade impozitul maghiar din impozitul român (art. 25 lit. a), art. 131 din Codul fiscal).
Rezident al României cu venituri din Ungaria: metoda creditului. Ca rezident al României declarați venitul mondial în România; impozitele plătite în Ungaria pe veniturile impozabile acolo potrivit Convenției se deduc din impozitul datorat în România, în limita părții de impozit român aferente (art. 25 lit. a)). Creditul se calculează pe fiecare țară și pe fiecare natură de venit, pe baza documentului justificativ privind plata impozitului în Ungaria (art. 131 din Codul fiscal).
Rezident al Ungariei cu venituri din România: scutire cu progresivitate. Dacă Convenția vă atribuie rezidența Ungariei, veniturile pe care România le poate impozita ca stat al sursei (de exemplu, salariul pentru munca prestată în România, venitul din imobile situate în România) sunt scutite în Ungaria, dar pot fi luate în calcul la stabilirea impozitului pe restul veniturilor; pentru dividende, dobânzi, redevențe și comisioane Ungaria acordă în schimb credit pentru impozitul plătit în România (art. 25 lit. b)).
Securitatea socială: Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Între România și Ungaria contribuțiile sociale nu sunt reglementate de Convenția fiscală, ci de Regulamentul (CE) nr. 883/2004: de regulă plătiți contribuții în statul în care lucrați; salariatul detașat de un angajator român în Ungaria pentru cel mult 24 de luni rămâne în sistemul românesc (formularul A1); cine lucrează în mod obișnuit în ambele state (de exemplu, navetiștii transfrontalieri) este asigurat în statul de reședință dacă desfășoară acolo o parte substanțială a activității.
Ce convenție se aplică: Convenția din 16 septembrie 1993. Între România și Ungaria se aplică Convenția semnată la București la 16 septembrie 1993 (ratificată prin Legea nr. 91/1994), în vigoare de la 14 decembrie 1995 și aplicabilă de la 1 ianuarie 1996. Rezidența dublă: art. 4 alin. (2); salarii: art. 16 (183 de zile în orice perioadă de 12 luni); eliminarea dublei impuneri: art. 25 (credit în România; în Ungaria scutire cu progresivitate, credit pentru art. 10–13). România a inclus Convenția în lista sa MLI; MLI nu modifică regula de departajare pentru persoane fizice.

Cum se rezolvă dubla rezidență

Dacă ambele state vă consideră rezident, se aplică art. 4 alin. (2) din convenție: Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital (București, 16.09.1993; ratificată prin Legea nr. 91/1994). Criteriile se aplică în ordine — locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia și, în final, acordul autorităților fiscale.

Termeni pe care îi veți întâlni în Ungaria

belföldi illetőségű: rezident fiscal al Ungariei
külföldi illetőségű: nerezident
lakcímkártya: cartea de adresă — domiciliul sau reședința înregistrată
létérdekek központja: centrul intereselor vitale
illetőségigazolás: certificat de rezidență fiscală
NAV: Administrația Națională Fiscală și Vamală a Ungariei

Întrebări

Am cetățenie română și maghiară. Sunt rezident fiscal în Ungaria?

Dacă aveți o adresă înregistrată în Ungaria, Ungaria vă consideră rezident doar în baza cetățeniei. Fără adresă maghiară, se aplică testele locuinței permanente, centrului intereselor vitale și celor 183 de zile. Dacă și România vă consideră rezident, decide Convenția: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, locuirea obișnuită; cetățenia dublă duce, în ultimă instanță, la procedura amiabilă.

Ce convenție se aplică între România și Ungaria?

Convenția semnată la București la 16 septembrie 1993, ratificată prin Legea nr. 91/1994, în vigoare de la 14 decembrie 1995 și aplicabilă de la 1 ianuarie 1996. Pentru salarii, cele 183 de zile se numără în orice perioadă de 12 luni (art. 16 alin. (2)).

Cum se elimină dubla impunere?

Rezidentul român scade din impozitul român impozitul plătit în Ungaria (art. 25 lit. a)). Rezidentul maghiar beneficiază în Ungaria de scutire cu progresivitate pentru veniturile impozabile în România, iar pentru dividende, dobânzi, redevențe și comisioane de credit pentru impozitul român (art. 25 lit. b)).

Surse

Legislație și îndrumări oficiale

3. § 2. pont a) din Legea CXVII din 1995 privind impozitul pe venitul persoanelor fizice (Szja tv.) — Este rezident orice cetățean maghiar, cu excepția celui care are simultan și altă cetățenie și nu are în Ungaria domiciliu sau reședință (adresă înregistrată).
NAV, broșura 04 „Magánszemélyek külföldről származó jövedelme” (20.02.2026) — Cetățenii maghiari rămân rezidenți chiar dacă locuiesc ani de zile în străinătate (cu excepția celor cu dublă cetățenie fără adresă în Ungaria); categoriile de rezidenți sunt cele din 3. § 2. pont Szja tv.
3. § 2. pont b) Szja tv. — Este rezidentă persoana care își exercită dreptul de liberă circulație și ședere (potrivit legii privind intrarea și șederea persoanelor care beneficiază de acest drept) pe teritoriul Ungariei cel puțin 183 de zile în anul calendaristic; ziua intrării și cea a ieșirii se socotesc zile întregi.
3. § 2. pont c) Szja tv. — Este rezident cetățeanul unui stat terț care are drept de ședere pe termen lung în Ungaria, precum și apatridul.
3. § 2. pont d) Szja tv. — Celelalte persoane sunt rezidente dacă (da) singura lor locuință permanentă este în Ungaria; (db) centrul intereselor vitale este în Ungaria, dacă nu au locuință permanentă în Ungaria sau au una și în străinătate; (dc) locuința obișnuită este în Ungaria, dacă criteriile anterioare nu decid.
7. § 44. pont din Legea CL din 2017 privind ordinea impozitării (Art.) — Locuința obișnuită în Ungaria: cel puțin 183 de zile de ședere în anul calendaristic; zilele sosirii și plecării se socotesc zile întregi.
3. § 4. pont d) Szja tv. — Veniturile din muncă își au sursa în locul în care munca este prestată în mod obișnuit: munca prestată fizic în Ungaria (inclusiv la distanță pentru un angajator străin) generează venit din sursă maghiară.
art. 7 pct. 28 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — Este rezidentă în România persoana fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: a) are domiciliul în România; b) centrul intereselor vitale este amplasat în România; c) este prezentă în România una sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; d) este cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
art. 4 alin. (2) din Convenția România–Ungaria (16.09.1993) — Persoana fizică rezidentă a ambelor state: a) este rezidentă a statului în care are o locuință permanentă; dacă are în ambele — a statului cu care are relații personale și economice mai strânse (centrul intereselor vitale); b) dacă acest centru nu poate fi determinat sau dacă nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre state — a statului în care locuiește în mod obișnuit; c) dacă locuiește în mod obișnuit în ambele sau în niciunul — a statului al cărui cetățean este; d) dacă este cetățean al ambelor sau al niciunuia — autoritățile competente decid de comun acord.
art. 16 alin. (1)–(2) din Convenția România–Ungaria (1993) — profesii dependente — Salariul pentru munca prestată în celălalt stat poate fi impozitat acolo, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile: prezența acolo nu depășește în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni; angajatorul nu este rezident al acelui stat; remunerația nu este suportată de un sediu permanent sau o bază fixă a angajatorului în acel stat.
art. 25 din Convenția România–Ungaria (1993) — eliminarea dublei impuneri — a) România deduce din impozitul datorat în România impozitele plătite în Ungaria de rezidenții români pe veniturile impozabile în Ungaria potrivit Convenției, în limita părții de impozit român aferente. b) Ungaria scutește de impozit veniturile care pot fi impozitate în România, cu excepția dividendelor, dobânzilor, redevențelor și comisioanelor (art. 10–13), pentru care acordă credit pentru impozitul plătit în România; la calculul impozitului pe restul veniturilor, Ungaria poate lua în considerare venitul scutit (progresivitate).
art. 131 din Codul fiscal (evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii) — Rezidentul care plătește impozit pe același venit și în statul cu care România are convenție: dacă convenția prevede metoda creditului, deduce din impozitul român impozitul plătit în străinătate; dacă prevede metoda scutirii, venitul este scutit în România. Creditul este egal cu impozitul plătit în străinătate, dar nu mai mare decât impozitul român aferent acelui venit, calculat pe fiecare țară și pe fiecare natură de venit; plata în străinătate se dovedește cu document justificativ.
Regulamentul (CE) nr. 883/2004, art. 11 alin. (3) lit. (a), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1) — Persoana care desfășoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislației de securitate socială a acelui stat; salariatul detașat continuă să fie supus legislației statului de trimitere dacă durata previzibilă a activității nu depășește 24 de luni; cine lucrează în mod obișnuit în două sau mai multe state membre este supus legislației statului de reședință dacă desfășoară acolo o parte substanțială a activității.
Legea nr. 91/1994 (M. Of. nr. 306/31.10.1994); art. 30 din Convenție — Convenția semnată la București la 16.09.1993 (în limba engleză) intră în vigoare în a 30-a zi de la ultima notificare și se aplică veniturilor obținute de la 1 ianuarie al anului următor intrării în vigoare; potrivit listei ANAF a intrat în vigoare la 14.12.1995 și se aplică de la 1.01.1996. Convențiile multilaterale de la Miskolc (1977) și Ulan Bator (1978) încetează să se aplice între cele două state.
Poziția României privind Convenția multilaterală (MLI), la depunerea instrumentului de ratificare — România include în lista acordurilor acoperite convențiile cu Cehia (nr. 16), Ungaria (nr. 27), Polonia (nr. 58) și Spania (nr. 69, convenția din 2017); alege opțiunea C a art. 5 MLI (metoda creditului) și își rezervă aplicarea art. 7 alin. (1) MLI pentru convenția cu Spania, care are deja o clauză antiabuz în Protocol (pct. I lit. c). Art. 4 MLI privește doar persoanele care nu sunt persoane fizice.
art. 4 alin. (2) lit. a) — Persoana este considerată rezidentă a statului în care are o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă are locuință permanentă în ambele state, este rezidentă a statului cu care are relații personale și economice mai strânse (centrul intereselor vitale).
art. 4 alin. (2) lit. b) — Dacă statul centrului intereselor vitale nu poate fi determinat sau dacă persoana nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre state, este rezidentă a statului în care locuiește în mod obișnuit.
art. 4 alin. (2) lit. c)–d) — Dacă locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul — statul al cărui cetățean este; dacă este cetățean al ambelor sau al niciunuia — autoritățile competente decid de comun acord.

Jurisprudență

Kúria (Curtea Supremă a Ungariei), Kfv.I.35.493/2019/7, 30.04.2020 — Un cetățean vietnamez cu statut de ședere permanentă (letelepedett), care locuia cu familia în Ungaria din 1989, este rezident maghiar potrivit 3. § 2. pont c) Szja tv.; legăturile familiale și economice confirmau acest lucru, astfel că invocarea rezidenței vietnameze în baza art. 4 din convenție a fost respinsă (cauză de impozit pe venit, după un control al cheltuielilor față de venituri).
Kúria (Curtea Supremă a Ungariei), Kfv.I.35.013/2016/10, 16.06.2016 — Un cetățean georgian care locuia la Budapesta din 2006 a fost considerat rezident maghiar: centrul intereselor vitale se stabilește complex, după cele mai strânse legături familiale și economice (locuință, societăți, contract de muncă, conturi bancare și folosirea cardului).
Kúria (Curtea Supremă a Ungariei), Kfv.I.35.118/2020/4, 09.04.2020 — O persoană care susținea că locuiește în Germania a fost considerată rezidentă maghiară: pentru centrul intereselor vitale sunt decisive legăturile economice mai strânse, mai ales locul în care persoana folosește în mod constant conturile și cardurile bancare.
Kúria (Curtea Supremă a Ungariei), Kfv.VI.35.085/2017/12, 24.01.2018 — Un străin cu permis de imigrare, cu locuință înregistrată la Budapesta, familie, societăți și conturi în Ungaria, era rezident cu obligație fiscală nelimitată, pentru că cele mai strânse legături personale, familiale și economice duceau spre Ungaria.

Actualizat 04.11.2026. Rezultatul are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Autoritățile fiscale și instanțele pot interpreta normele diferit, inclusiv din cauza unor împrejurări neacoperite aici, iar legislația se schimbă. Consultați un specialist înainte de a lua decizii.

Verificați-vă statutul