Rezidența fiscală în Țările de Jos pentru persoanele rezidente în România

Țările de Jos nu au un test al numărului de zile: rezidența depinde de toate faptele și împrejurările, mai ales de o legătură personală durabilă, cum ar fi o locuință și familia. Dubla rezidență cu România se rezolvă prin art. 4 alin. (2) din Convenția România–Țările de Jos semnată la Haga la 5 martie 1998.

Verificați-vă statutul: România și Țările de Jos

Gratuit, fără înregistrare, aproximativ 3 minute. Concluzie potrivit Codului fiscal român, comparată cu legislația Țărilor de Jos și cu convenția de evitare a dublei impuneri.

Când vă consideră Țările de Jos rezident fiscal

Țările de Jos nu au un test al numărului de zile: rezidența depinde de fapte — dacă aveți o legătură personală durabilă cu țara (locuință, familie, muncă, locul unde vă petreceți timpul). Această legătură nu trebuie să fie mai puternică decât legătura cu România.

O locuință în Țările de Jos împreună cu familia, munca sau cea mai mare parte a timpului petrecută acolo înseamnă o legătură personală durabilă: probabil sunteți rezident neerlandez, impozitat pe venitul mondial.
Nu aveți locuință în Țările de Jos, dar ați petrecut acolo cea mai mare parte a anului — un argument puternic, dar nu decisiv, pentru rezidența neerlandeză; trebuie cântărite toate împrejurările.

Când sunteți nerezident

Aveți o locuință în Țările de Jos, dar fără familie, muncă sau cea mai mare parte a timpului petrecută acolo o legătură durabilă este îndoielnică — mai probabil sunteți nerezident, însă administrația fiscală poate aprecia altfel. Ca rezident al României (stat UE) puteți obține statutul de nerezident calificat dacă cel puțin 90% din venit se impozitează în Țările de Jos.
Nu aveți locuință și nu petreceți un timp semnificativ în Țările de Jos — sunteți nerezident. Salariul pentru munca prestată în Țările de Jos este impozabil acolo (sub rezerva art. 15 din Convenția România–Țările de Jos). Ca rezident al României (stat UE) puteți obține statutul de nerezident calificat dacă cel puțin 90% din venit se impozitează în Țările de Jos.

Unde legislația Țărilor de Jos intră în conflict cu regulile românești

Dublă rezidență: Țările de Jos nu numără zile și nu compară legăturile. Țările de Jos cer numai o legătură personală durabilă cu țara. Aceasta nu trebuie să fie mai puternică decât legătura cu România (Hoge Raad, BZ6824), așa că dubla rezidență este frecventă. România vă poate considera rezident pentru domiciliu, centrul intereselor vitale sau peste 183 de zile. Rezidența pentru aplicarea Convenției se stabilește după art. 4 alin. (2): locuința permanentă, apoi centrul intereselor vitale, locuirea obișnuită, cetățenia și acordul amiabil.
Familia în Țările de Jos. Dacă aveți locuință permanentă în ambele state, art. 4 alin. (2) lit. a) din Convenție trimite la centrul intereselor vitale. Familia care locuiește în Țările de Jos îl atrage acolo, așa cum a decis Curtea de Apel Haga într-un caz cu locuința și soția în Țările de Jos. Dacă singura locuință permanentă este în România, Convenția vă face rezident al României, chiar dacă legislația neerlandeză vă consideră rezident.
Coliziune: România vă poate considera rezidentă chiar și cu puține zile petrecute în țară. Testul român este alternativ: ajunge domiciliul în România, centrul intereselor vitale în România sau peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic. Intervalul de 12 luni poate cuprinde și zile din anul anterior. Dacă sunteți în același timp rezident al Țărilor de Jos după legislația acestuia, rezidența pentru aplicarea convenției se stabilește după art. 4 alin. (2) din Convenția România–Țările de Jos. Rezultatul convenției nu vă scutește de obligațiile declarative față de ANAF.

Ce mai trebuie să știți

Anul mutării: Țările de Jos împart anul (declarația M). Țările de Jos vă consideră rezident de la data mutării (sau până la data plecării), iar pentru acel an depuneți declarația M. Convenția se aplică pe perioade. România stabilește statutul după testul de la art. 7 pct. 28 din Codul fiscal. Testul celor 183 de zile privește orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic.
Salariul pentru munca în Țările de Jos, dacă sunteți rezident al României potrivit Convenției. Țările de Jos nu impozitează salariul pentru munca prestată fizic acolo dacă sunt îndeplinite toate condițiile art. 15 alin. (2): cel mult 183 de zile în orice perioadă de 12 luni care începe sau se termină în anul fiscal vizat; angajatorul nu este rezident neerlandez; costul nu este suportat de un sediu permanent sau o bază fixă din Țările de Jos. Dacă o condiție nu este îndeplinită, Țările de Jos impozitează salariul, iar România acordă credit.
Nerezident calificat: deduceri ca un rezident. Dacă rămâneți rezident al României, dar cel puțin 90% din venitul dumneavoastră se impozitează în Țările de Jos (de exemplu salariul de acolo), puteți obține statutul de contribuabil nerezident calificat. Primiți atunci deducerile și creditele fiscale ale unui rezident. Statutul este disponibil rezidenților din UE, SEE, Elveția și insulele BES.
Cum elimină România dubla impunere: credit fiscal extern. Ca rezident român declarați în România venitul mondial. Pentru veniturile pe care Convenția permite Țărilor de Jos să le impoziteze, România scade din impozitul român impozitul pe venit plătit în Țările de Jos (art. 24 alin. (5) lit. a) din Convenție). Deducerea se acordă în limitele art. 131 din Codul fiscal. Dacă rezidența dumneavoastră potrivit Convenției este în Țările de Jos, acestea elimină dubla impunere pentru veniturile din România prin reducere (scutire) sau, pentru anumite venituri, prin deducerea impozitului român (art. 24 alin. (2)–(3)).
Regula de 30% (27% din 2027). Dacă un angajator neerlandez vă recrutează din România (în 16 din cele 24 de luni anterioare ați locuit la peste 150 km de frontiera neerlandeză) și îndepliniți norma salarială, până la 30% din salariu poate fi plătit neimpozabil, cel mult 5 ani (plafon 2026: 78.600 EUR). De la 1 ianuarie 2027 maximul scade la 27%; deciziile începute înainte de 2024 păstrează 30%. Statutul parțial de nerezident nu mai poate fi ales începând cu declarația pe 2025.
Box 3: impozit pe un randament presupus al economiilor și investițiilor. Ca rezident neerlandez, economiile și investițiile din întreaga lume intră în box 3, care impozitează un randament presupus, nu venitul real. Puteți invoca un randament real mai mic prin regula contraprobei (de la 2017). Un sistem bazat pe randamentul real este așteptat din 2028.
Contribuții sociale: Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Între România și statele UE contribuțiile sociale nu urmează convenția fiscală, ci Regulamentul (CE) nr. 883/2004: plătiți contribuții într-un singur stat — de regulă acolo unde lucrați efectiv. Dacă angajatorul român vă detașează în Țările de Jos pentru cel mult 24 de luni, rămâneți în sistemul românesc (formularul A1). Dacă lucrați în mod obișnuit și în România, și în Țările de Jos, se aplică legislația statului de reședință, cu condiția ca acolo să desfășurați o parte substanțială a activității.

Cum se rezolvă dubla rezidență

Dacă ambele state vă consideră rezident, se aplică art. 4 alin. (2) din convenție: Convenția dintre România și Regatul Olandei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și Protocolul anexat (Haga, 5 martie 1998). Criteriile se aplică în ordine — locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia și, în final, acordul autorităților fiscale.

Termeni pe care îi veți întâlni în Țările de Jos

fiscaal inwoner: rezident fiscal — stabilit după toate faptele și împrejurările
duurzame band van persoonlijke aard: legătură personală durabilă cu Țările de Jos
kwalificerende buitenlandse belastingplichtige: nerezident calificat — cel puțin 90% din venit impozitat în Țările de Jos, deduceri ca un rezident
aangifte M: declarația pentru anul sosirii sau al plecării
30%-regeling: alocație neimpozabilă pentru salariații recrutați din străinătate
Belastingdienst: administrația fiscală a Țărilor de Jos

Întrebări

Câte zile trebuie să petrec în Țările de Jos ca să devin rezident?

Nu există un prag de zile. Decid toate împrejurările: locuința, familia, munca și locul unde vă petreceți timpul. Și cu mai puțin de 183 de zile puteți fi rezident.

Lucrez câteva luni în Țările de Jos pentru o firmă din România. Unde plătesc impozit pe salariu?

Dacă rămâneți rezident al României potrivit Convenției, salariul se impozitează numai în România când stați în Țările de Jos cel mult 183 de zile în orice perioadă de 12 luni care începe sau se termină în anul fiscal, iar angajatorul nu este neerlandez și nu are acolo un sediu permanent care să suporte costul (art. 15 alin. (2)).

Ca rezident român cu salariu în Țările de Jos am dreptul la deduceri acolo?

Dacă cel puțin 90% din venit se impozitează în Țările de Jos, puteți obține statutul de nerezident calificat și primiți deducerile și creditele unui rezident. Statutul este disponibil rezidenților din UE.

Surse

Legislație și îndrumări oficiale

Art. 4 AWR — Locul în care o persoană locuiește se apreciază după toate faptele și împrejurările — nu există un test fix al numărului de zile.
Art. 2.1 Wet IB 2001 — Rezidenții plătesc impozit pe venitul mondial; nerezidenții — numai pe veniturile din surse neerlandeze.
Belastingdienst: fiscaal inwoner van Nederland — Indicii ale rezidenței fiscale neerlandeze: petreceți cea mai mare parte a timpului la o adresă din Țările de Jos, partenerul și familia locuiesc acolo, lucrați acolo, asigurări, medic de familie, copii la școală, calitatea de membru în organizații.
art. 7.8 alin. (6) Wet IB 2001 — Statutul de contribuabil nerezident calificat (kwalificerende buitenlandse belastingplichtige) — deduceri și credite ca pentru rezidenți, dacă cel puțin 90% din venit se impozitează în Țările de Jos — este disponibil rezidenților din UE, SEE, Elveția și insulele BES; un rezident al României poate deci să îl obțină dacă îndeplinește condiția de venit.
Art. 7.2(2)(b) Wet IB 2001 — Nerezidentul este impozitat pentru salariul aferent muncii prestate fizic în Țările de Jos.
art. 15 alin. (2) din Convenția România–Țările de Jos (1998) — Remunerația unui rezident al unui stat pentru munca prestată în celălalt stat se impozitează numai în primul stat dacă: a) beneficiarul este prezent în celălalt stat perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârșind în anul fiscal vizat; b) remunerația este plătită de o persoană sau în numele unei persoane care nu este rezidentă a celuilalt stat; c) remunerația nu este suportată de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care persoana o are în celălalt stat.
art. 7 pct. 28 Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — Este rezidentă în România persoana fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre condiții: are domiciliul în România; centrul intereselor sale vitale este în România; este prezentă în România una sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; este cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
art. 4 alin. (2) din Convenția România–Țările de Jos (1998) — Persoana fizică rezidentă în ambele state: a) rezidentă numai a statului în care are o locuință permanentă la dispoziție; dacă dispune de o locuință permanentă în ambele state — a statului cu care legăturile personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale); b) dacă acest stat nu poate fi determinat sau dacă nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre state — a statului în care locuiește în mod obișnuit; c) dacă locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul — a statului al cărui național este; d) dacă este național al ambelor state sau al niciunuia — autoritățile competente rezolvă problema de comun acord.
Belastingdienst: aangifte M — În anul mutării în sau din Țările de Jos depuneți declarația M: sunteți rezident neerlandez de la data sosirii sau până la data plecării.
art. 24 alin. (5) lit. a) din Convenția România–Țările de Jos (1998) — Când un rezident al României realizează venituri care pot fi impozitate în Țările de Jos, România acordă ca deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Țările de Jos.
art. 131 Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — Rezidentul român impus pentru același venit și aceeași perioadă și în statul cu care România are convenție ce prevede metoda creditului deduce din impozitul datorat în România impozitul plătit în străinătate, în limitele prevăzute de articol (credit fiscal extern). Dacă convenția prevede metoda scutirii, venitul este scutit în România, dar se declară în declarația unică.
art. 24 alin. (2)–(3) din Convenția România–Țările de Jos (1998) — Țările de Jos scutesc elementele de venit care pot fi impozitate în România prin acordarea unei reduceri din impozitul care s-ar fi datorat; pentru anumite elemente de venit acordă o deducere egală cu impozitul plătit în România asupra acelor elemente.
Belastingdienst: 30%-regeling (expatregeling) — Salariații recrutați din străinătate care, în cele 24 de luni dinaintea angajării, au locuit peste 16 luni la mai mult de 150 km de frontiera neerlandeză și au o expertiză rară (normă salarială 2026: 48.013 EUR; 36.497 EUR sub 30 de ani cu master calificat) pot primi până la 30% din salariu neimpozabil, cel mult 5 ani; plafonul 2026: 78.600 EUR. Statutul parțial de nerezident nu mai poate fi ales începând cu declarația pe 2025 (regim tranzitoriu pentru utilizatorii din 2024 până în 2026).
Business.gov.nl: 30 percent ruling compensation down to 27 percent — De la 1 ianuarie 2027 maximul neimpozabil scade la 27% din salariu, iar norma salarială crește (50.436 EUR; 38.388 EUR sub 30 de ani cu master). Deciziile începute înainte de 1 ianuarie 2024 păstrează 30% pentru cei 5 ani.
Rijksoverheid, 14.03.2025: Wet tegenbewijsregeling box 3 — Box 3 impozitează un randament presupus (forfetar) al economiilor și investițiilor. Prin regula contraprobei contribuabilii pot dovedi randamentul real începând cu 2017 și recupera impozitul dacă acesta este mai mic decât cel presupus; regula este temporară până la Wet werkelijk rendement box 3, așteptată în 2028.
art. 11 alin. (1) și (3) lit. a), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 — Persoana este supusă legislației de securitate socială a unui singur stat membru, de regulă a statului în care lucrează. Salariatul detașat de angajator în alt stat membru rămâne supus legislației primului stat dacă durata previzibilă a activității nu depășește 24 de luni. Cine lucrează în mod obișnuit în două sau mai multe state membre este supus legislației statului de reședință dacă desfășoară acolo o parte substanțială a activității.
art. 4 alin. (2) lit. a) din Convenție — Persoana rezidentă în ambele state este considerată rezidentă numai a statului în care are o locuință permanentă la dispoziție; dacă dispune de o locuință permanentă în ambele state — a statului cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale).
art. 4 alin. (2) lit. b) din Convenție — Dacă nu aveți o locuință permanentă la dispoziție în niciunul dintre state, Convenția trece direct la locuirea obișnuită; centrul intereselor vitale se analizează numai când aveți locuință în ambele state.
art. 4 alin. (2) lit. c), d) din Convenție — Dacă locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul — rezidentă a statului al cărui național este; dacă este național al ambelor state sau al niciunuia — autoritățile competente rezolvă problema de comun acord.

Jurisprudență

Hoge Raad (Curtea Supremă a Țărilor de Jos), ECLI:NL:HR:2013:BZ6824, 12.04.2013 — Rezidența presupune o legătură personală durabilă cu Țările de Jos; centrul vieții sociale nu trebuie să fie neapărat în Țările de Jos.
Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel Amsterdam), ECLI:NL:GHAMS:2024:721, 23.01.2024 — Potrivit art. 4 AWR se cântăresc toate împrejurările; nicio categorie nu este decisivă singură.
Avocatul general pe lângă Hoge Raad, ECLI:NL:PHR:2025:500, 25.04.2025 — Rezidența este un standard deschis: o legătură personală durabilă cu Țările de Jos; dubla rezidență este posibilă.
Hoge Raad (Curtea Supremă a Țărilor de Jos), ECLI:NL:HR:2026:1287, 17.07.2026 — Constatarea rezidenței (art. 4 AWR, convenția cu Elveția) pe baza unei numărători a zilelor de prezență este nefondată pentru o perioadă pe care numărătoarea nu o acoperă. Sarcina probei continuării legăturii durabile cu Țările de Jos revine inspectorului fiscal, nu contribuabilului.
Gerechtshof Den Haag (Curtea de Apel Haga), ECLI:NL:GHDHA:2020:389, 25.02.2020 — Muncă în alt stat, dar o locuință proprie în Țările de Jos, unde locuia soția: locuință permanentă în ambele state, centrul intereselor vitale în Țările de Jos.

Actualizat 04.11.2026. Rezultatul are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Autoritățile fiscale și instanțele pot interpreta normele diferit, inclusiv din cauza unor împrejurări neacoperite aici, iar legislația se schimbă. Consultați un specialist înainte de a lua decizii.

Verificați-vă statutul