Rezidența fiscală în Ucraina pentru persoanele din România

Ucraina aplică o cascadă: locuință în Ucraina; dacă aveți locuințe în ambele țări — centrul intereselor vitale (familia sau înregistrarea ca FOP sunt indicii suficiente); apoi cel puțin 183 de zile în anul calendaristic; apoi cetățenia. Dacă și România vă consideră rezident, decide art. 4 alin. (2) din Convenția România–Ucraina din 1996.

Verificați-vă statutul: România și Ucraina

Gratuit, fără înregistrare, aproximativ 3 minute. Concluzie potrivit Codului fiscal român, comparată cu legislația Ucrainei și cu convenția de evitare a dublei impuneri.

Când vă consideră Ucraina rezident fiscal

Primul criteriu este dacă aveți un loc de reședință (o locuință) în Ucraina.

Dacă singura locuință este în Ucraina, sunteți rezident ucrainean. Dacă aveți locuințe în ambele țări, decide centrul intereselor vitale. Legea ucraineană se referă la o locuință în orice stat străin; instrumentul întreabă despre o locuință în România.

Nu aveți locuință în Ucraina. Dacă nu aveți locuință nicăieri, decide numărul de zile petrecute în Ucraina.

Codul fiscal ucrainean numește doi indicatori suficienți ai centrului intereselor vitale: locul unde locuiește familia și locul unde sunteți înregistrat ca antreprenor.

FOP (fizîcina osoba-pidpriiemeț) este înregistrarea ucraineană a persoanei fizice antreprenor.

Se compară legăturile personale și economice cu fiecare țară.

183 de zile sau mai mult — rezident. Mai puțin — decide cetățenia.

Condiția este «suficientă, dar nu exclusivă»: autoritatea fiscală poate analiza și alte legături.

Verificăm zilele petrecute în Ucraina: în practică, autoritatea fiscală și instanțele se bazează pe datele privind trecerea frontierei.

Potrivit Codului fiscal criteriile se aplică succesiv, iar cele 183 de zile contează doar dacă locuința sau centrul intereselor nu pot fi determinate (Curtea a doua administrativă de apel, dosarul 520/23643/24). Totodată, Curtea Supremă (dosarul 461/1800/17) a considerat rezident un străin care a petrecut peste 183 de zile în Ucraina.

Verificăm zilele petrecute în Ucraina: în practică, autoritatea fiscală și instanțele se bazează pe datele privind trecerea frontierei.

Potrivit Codului fiscal criteriile se aplică succesiv, iar cele 183 de zile contează doar dacă locuința sau centrul intereselor nu pot fi determinate (dosarul 520/23643/24). Totodată, Curtea Supremă (dosarul 461/1800/17) a considerat rezident un străin care a petrecut peste 183 de zile în Ucraina.

Singura dumneavoastră locuință este în Ucraina — sunteți rezident fiscal al Ucrainei.
Familia dumneavoastră locuiește permanent în Ucraina — condiție suficientă pentru centrul intereselor vitale în Ucraina.
Sunteți înregistrat în Ucraina ca persoană fizică antreprenor (FOP) — condiție suficientă pentru centrul intereselor vitale în Ucraina.
Ați declarat Ucraina drept loc principal de reședință — temei suficient pentru a fi considerat rezident.
Centrul intereselor dumneavoastră vitale este în Ucraina.
Ați petrecut 183 de zile sau mai mult în Ucraina — sunteți rezident fiscal al Ucrainei.
Criteriile anterioare nu au dat un răspuns; în calitate de cetățean ucrainean sunteți considerat rezident al Ucrainei.

Când sunteți nerezident

Centrul intereselor dumneavoastră vitale este în România; potrivit Codului fiscal ucrainean, probabil nu sunteți rezident al Ucrainei.
Nu aveți locuință în Ucraina, dar aveți una în România — potrivit Codului fiscal ucrainean, probabil nu sunteți rezident al Ucrainei.
Criteriile anterioare nu au dat un răspuns și nu sunteți cetățean ucrainean — probabil nu sunteți rezident al Ucrainei.
Nu aveți locuință în Ucraina, dar aveți una în România, deci potrivit Codului fiscal ucrainean probabil sunteți nerezident. Însă ați petrecut 183 de zile sau mai mult în Ucraina — autoritatea fiscală vă poate trata drept rezident, iar dumneavoastră ar trebui să combateți acest lucru cu documente.
Centrul intereselor dumneavoastră vitale este în România, deci potrivit Codului fiscal ucrainean probabil sunteți nerezident. Însă ați petrecut 183 de zile sau mai mult în Ucraina — autoritatea fiscală vă poate trata drept rezident, iar dumneavoastră ar trebui să combateți acest lucru cu documente.

Unde legislația Ucrainei intră în conflict cu regulile românești

Coliziune: rezident fiscal în ambele state. România vă consideră rezident dacă aveți domiciliul în România, centrul intereselor vitale în România sau peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul vizat. Ucraina aplică o cascadă: locuință → centrul intereselor vitale (familia sau înregistrarea ca FOP sunt indicii suficiente) → 183 de zile în anul calendaristic, inclusiv zilele de sosire și plecare → cetățenie. Cele două teste nu coincid: de exemplu, un cetățean ucrainean fără locuință permanentă nicăieri care stă în Ucraina sub 183 de zile rămâne rezident ucrainean prin cetățenie, iar România îl poate considera rezident prin cele 183 de zile numărate pe 12 luni. Conflictul se rezolvă prin art. 4 alin. (2) din Convenția România–Ucraina: locuință permanentă → centrul intereselor vitale → locuire obișnuită → cetățenie → acord amiabil.

Ce mai trebuie să știți

Rezident al României după convenție: România scutește veniturile impozabile în Ucraina. Dacă, potrivit convenției, sunteți rezident al României, Ucraina poate impozita în continuare veniturile din surse ucrainene în limitele convenției (de exemplu salariul pentru munca prestată fizic în Ucraina, dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 15 alin. (2)). Pentru aceste venituri România aplică, potrivit art. 24 alin. (1) lit. a), metoda scutirii — venitul nu se mai impozitează în România, dar poate fi luat în considerare la stabilirea cotei. Pentru dividende, dobânzi și redevențe se aplică metoda creditului (lit. b)): impozitul ucrainean se deduce din impozitul român, în limita impozitului român aferent acelui venit. Păstrați documentul ucrainean care atestă impozitul plătit.
Rezident al Ucrainei: creditarea impozitului român necesită un certificat. Ca rezident ucrainean declarați toate veniturile din străinătate în declarația anuală (până la 1 mai al anului următor; plata până la 1 august). Impozitul plătit în România se creditează numai pentru că există convenție (art. 24 alin. (2)), numai în limita impozitului ucrainean aferent și numai cu un document al autorității fiscale române care atestă impozitul plătit și baza de impunere, legalizat (apostilă) dacă un tratat nu prevede altfel. Nu am găsit o poziție oficială ucraineană privind documentul românesc acceptat în acest scop.
Cetățeni ucraineni cu cetățenie română: Codul fiscal ucrainean refuză creditul. Codul fiscal ucrainean prevede că cetățeanul Ucrainei care are și altă cetățenie este tratat, pentru impozitul pe venit, ca cetățean ucrainean fără dreptul de a credita impozitul plătit în străinătate, inclusiv în temeiul tratatelor internaționale. Interpretată literal, regula ar refuza creditul pentru impozitul român, deși art. 24 alin. (2) din Convenție îl impune, iar tratatele au prioritate față de Codul fiscal (p. 3.2 CFU; Curtea Supremă, dosarul 160/1061/19). Nu am găsit o hotărâre care să soluționeze acest conflict pentru un cetățean român–ucrainean; solicitați o consultație fiscală individuală înainte de a vă baza pe credit.
Impozitul unic ucrainean (FOP) și contribuția militară: tratamentul în România. Pentru Ucraina, Convenția România–Ucraina acoperă impozitul pe profitul întreprinderilor și impozitul pe venitul cetățenilor (art. 2 alin. (3) lit. b)). Impozitul unic (sistemul simplificat există din 1998) și contribuția militară (din 2014; 5% din 1 decembrie 2024) au apărut după semnarea convenției (1996), deci sunt acoperite numai dacă sunt impozite «identice sau în esență similare» (art. 2 alin. (4)); nu am găsit o poziție a ANAF sau o hotărâre judecătorească în acest sens. Pentru un rezident român întrebarea contează mai puțin: veniturile pe care convenția permite Ucrainei să le impoziteze (de exemplu salariul pentru munca prestată fizic în Ucraina sau profitul FOP atribuibil unui sediu permanent în Ucraina) sunt scutite în România (art. 24 alin. (1) lit. a)), fără credit. Profitul unui FOP fără sediu permanent (sau bază fixă) în Ucraina este impozabil numai în România (art. 7, art. 14) — convenția nu dă atunci nici scutire, nici credit pentru impozitul unic plătit în Ucraina. Potrivit autorităților fiscale ucrainene, contribuția militară nu intră sub incidența convențiilor: scutirea de impozitul ucrainean pe venit în baza convenției nu scutește de contribuție, iar impozitul plătit în străinătate nu o reduce (surse secundare). Pentru o situație concretă solicitați ANAF o soluție fiscală individuală anticipată.
FOP în Ucraina și rezidența în România. Înregistrarea ca FOP este, potrivit Codului fiscal ucrainean, o condiție suficientă pentru centrul intereselor vitale în Ucraina, deci Ucraina vă va considera rezident chiar dacă locuiți în România. Pentru convenție, centrul intereselor vitale se apreciază ansamblul legăturilor personale și economice, nu doar înregistrarea. Impozitul unic se calculează asupra cifrei de afaceri; despre tratamentul lui în România vedeți nota privind impozitul unic și contribuția militară.
Munca în Ucraina ca nerezident: regula celor 183 de zile. Dacă nu sunteți rezident ucrainean (sau convenția vă consideră rezident al României), salariul pentru munca prestată în Ucraina se impozitează numai în România dacă sunteți prezent în Ucraina cel mult 183 de zile în total în orice perioadă de 12 luni, angajatorul nu este rezident ucrainean, iar remunerația nu este suportată de un sediu permanent sau de o bază fixă din Ucraina. Perioada de 12 luni este mobilă — nu coincide cu anul calendaristic.
Securitate socială: nu se aplică regulamentele UE. Ucraina nu este stat membru UE, deci Regulamentul (CE) nr. 883/2004 nu se aplică. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, între România și Ucraina este în vigoare Convenția RPR–URSS privind colaborarea în domeniul prevederilor sociale (București, 24 decembrie 1960). Nu am verificat cum reglementează această convenție plata contribuțiilor; în lipsa unei reguli de coordonare, fiecare stat aplică propria legislație (în Ucraina — contribuția socială unică ЄСВ).
Dovada rezidenței: certificatele român și ucrainean. Pentru a beneficia de convenție în Ucraina ca rezident român aveți nevoie de un certificat de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală română, apostilat și tradus, care să acopere perioada în care s-a plătit venitul. Rezidentul ucrainean (inclusiv FOP) poate obține de la Serviciul Fiscal de Stat un certificat de rezidență ucraineană, și pentru anii anteriori. Instanțele ucrainene nu constată statutul de nerezident într-o procedură separată — statutul se stabilește doar într-un litigiu concret cu autoritatea fiscală (vezi pozițiile juridice).
Convenția multilaterală (MLI): testul scopului principal. Din 1 ianuarie 2024 Convenția România–Ucraina este completată de MLI: beneficiile convenției pot fi refuzate dacă obținerea lor a fost unul dintre scopurile principale ale unui aranjament (art. 7 MLI). Regulile de rezidență ale persoanelor fizice nu au fost modificate.

Cum se rezolvă dubla rezidență

Dacă ambele state vă consideră rezident, se aplică art. 4 alin. (2) din convenție: Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital (Izmail, 29 martie 1996). Criteriile se aplică în ordine — locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia și, în final, acordul autorităților fiscale.

Termeni pe care îi veți întâlni în Ucraina

податковий резидент (podatkovîi rezîdent): rezident fiscal potrivit Codului fiscal al Ucrainei
місце проживання (mistse projîvannia): loc de reședință — locuință la dispoziția dumneavoastră în Ucraina
центр життєвих інтересів: centrul intereselor vitale
ФОП (FOP): persoană fizică antreprenor, adesea în regimul impozitului unic
військовий збір: contribuția militară datorată pe lângă impozitul pe venit
ДПС (DPS): Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei

Întrebări

Ce convenție se aplică între România și Ucraina?

Convenția semnată la Izmail la 29 martie 1996, în vigoare din 17 noiembrie 1997 și aplicabilă din 1998. Din 2024 este completată de Convenția multilaterală (MLI), inclusiv testul scopului principal; regulile de rezidență ale persoanelor fizice nu s-au schimbat.

Cum evită România dubla impunere pentru veniturile din Ucraina?

Prin metoda scutirii: venitul pe care Ucraina îl poate impozita potrivit convenției este scutit în România (art. 24 alin. (1) lit. a)). Pentru dividende, dobânzi și redevențe România acordă credit pentru impozitul ucrainean, în limita impozitului român aferent.

Cât pot lucra în Ucraina fără ca salariul să fie impozitat acolo?

Cel mult 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, cu un angajator care nu este rezident ucrainean și fără ca salariul să fie suportat de un sediu permanent din Ucraina (art. 15 alin. (2)).

Surse

Legislație și îndrumări oficiale

lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU) — Rezident este persoana fizică ce are loc de reședință în Ucraina.
lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU), alin. 2 — Dacă persoana are loc de reședință și într-un stat străin, este rezidentă dacă are loc de reședință permanentă în Ucraina; dacă are loc de reședință permanentă și în statul străin, este rezidentă dacă legăturile sale personale sau economice sunt mai strânse cu Ucraina (centrul intereselor vitale).
lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU), alin. 3 — Dacă centrul intereselor vitale nu poate fi determinat sau persoana nu are loc de reședință permanentă în niciunul dintre state, ea este rezidentă dacă se află în Ucraina cel puțin 183 de zile (inclusiv zilele de sosire și plecare) în cursul anului fiscal.
lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU), alin. 6 — O condiție suficientă (dar nu exclusivă) pentru stabilirea centrului intereselor vitale este locul de reședință permanentă al membrilor familiei persoanei sau înregistrarea sa ca subiect de activitate economică.
lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU), penultimul alineat — Temei suficient pentru considerarea persoanei drept rezident este stabilirea de către aceasta a locului principal de reședință în Ucraina sau înregistrarea ca persoană care desfășoară activitate independentă.
lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU), alin. 4 — Dacă statutul nu poate fi stabilit după regulile anterioare, persoana este rezidentă dacă este cetățean al Ucrainei.
Baza de cunoștințe a autorității fiscale (ZIR), categoria 135.06 — Un FOP poate obține un certificat de confirmare a rezidenței fiscale ucrainene pentru orice an anterior (Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 248 din 19.08.2022).
art. 7 pct. 28 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — Persoană fizică rezidentă în România este persoana care îndeplinește cel puțin una dintre condiții: a) are domiciliul în România; b) centrul intereselor vitale este amplasat în România; c) este prezentă în România peste 183 de zile în total, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; d) este cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al României.
art. 4 alin. (2) din Convenția România–Ucraina — Persoana rezidentă a ambelor state: a) locuința permanentă; dacă în ambele — centrul intereselor vitale; b) dacă acesta nu poate fi determinat sau persoana nu are locuință permanentă în niciun stat — locuirea obișnuită; c) cetățenia; d) acordul amiabil al autorităților competente.
art. 24 din Convenția România–Ucraina — Alin. (1) — România: venitul sau capitalul pe care, potrivit convenției, Ucraina îl poate impozita este scutit în România, care poate lua în considerare venitul total la determinarea cotei (lit. a)); pentru dividende, dobânzi și redevențe (art. 10, 11, 12) România acordă o deducere egală cu impozitul plătit în Ucraina, plafonată la partea de impozit român aferentă (lit. b)). Alin. (2) — Ucraina: credit pentru impozitul plătit în România.
art. 131 din Codul fiscal; Normele metodologice, pct. 46 — Persoanele fizice rezidente cu domiciliul în România sunt impozitate pentru veniturile din orice sursă, din România și din străinătate. Dacă statul cu care România are încheiată o convenție și-a exercitat dreptul de impunere, impozitul plătit acolo se deduce, pentru fiecare sursă de venit, din impozitul datorat în România (credit fiscal extern), în condițiile Codului fiscal; plata impozitului în străinătate se atestă cu document justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin.
p. 13.5 art. 13 CFU (text prin oglinda urst.com.ua; zakon.rada.gov.ua nu a putut fi deschis) — Pentru creditarea impozitelor plătite în străinătate, contribuabilul trebuie să obțină de la autoritatea străină care încasează impozitul un certificat privind suma impozitului plătit și baza de impunere; certificatul trebuie legalizat, dacă un tratat internațional al Ucrainei nu prevede altfel.
Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei, regiunea Ternopil: broșură privind veniturile din străinătate (februarie 2026) — Veniturile din străinătate ale rezidenților se impozitează cu 18% impozit pe venit și 5% contribuție militară; declarația anuală se depune până la 1 mai al anului următor, impozitul se plătește până la 1 august; creditul necesită un certificat al autorității fiscale străine privind impozitul plătit, legalizat dacă un tratat nu prevede altfel, și nu poate depăși impozitul ucrainean.
p. 170.11 art. 170 și art. 179 CFU — Venitul din străinătate al rezidentului se include în venitul anual impozabil și se declară în declarația anuală; impozitul străin se creditează conform art. 13 CFU.
lit. «в» pp. 14.1.213 p. 14.1 art. 14 din Codul fiscal al Ucrainei (CFU) (regula privind dubla cetățenie) — Cetățeanul Ucrainei care are și cetățenia altui stat este tratat, în scopul acestui impozit, ca cetățean al Ucrainei fără drept de creditare a impozitelor plătite în străinătate (citat într-o broșură a Serviciului Fiscal de Stat, iunie 2024).
art. 2 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Convenția România–Ucraina (Izmail, 29.03.1996) — Impozitele ucrainene cuprinse: impozitul pe profitul întreprinderilor și impozitul pe venitul cetățenilor. Convenția se aplică și oricăror impozite identice sau în esență similare, stabilite după semnarea ei în plus sau în locul impozitelor existente.
art. 7 alin. (1), art. 14 alin. (1) și art. 24 alin. (1) din Convenția România–Ucraina — Profiturile unei întreprinderi sunt impozabile numai în statul de rezidență, cu excepția profiturilor atribuibile unui sediu permanent din celălalt stat; veniturile din profesii independente — numai în statul de rezidență, cu excepția celor atribuibile unei baze fixe din celălalt stat. România scutește venitul pe care Ucraina îl poate impozita potrivit convenției; creditul se acordă doar pentru dividende, dobânzi și redevențe.
Decretul Președintelui Ucrainei din 03.07.1998 nr. 727/98; Legea Ucrainei din 31.07.2014 nr. 1621-VII (p. 16-1 subsecțiunea 10 secțiunea XX CFU) — Decretul 727/98 a introdus sistemul simplificat de impozitare a micilor întreprinzători (abrogat de la 01.01.2012, sistemul a trecut în CFU). Legea 1621-VII a introdus în CFU p. 16-1 privind contribuția militară (text: zakon.rada.gov.ua/laws/show/1621-18).
Legea Ucrainei din 10.10.2024 nr. 4015-IX (Serviciul Fiscal de Stat, regiunea Rivne) — Din 1 decembrie 2024 cota contribuției militare a crescut de la 1,5% la 5%; pentru veniturile calculate pentru perioadele anterioare se aplică 1,5%.
p. 16-1 subsecțiunea 10 secțiunea XX CFU (Guvernul Ucrainei, 25.12.2024) — Veniturile persoanelor fizice sunt supuse contribuției militare de 5% începând cu 1 decembrie 2024.
Serviciul Fiscal de Stat, regiunea Transcarpatia; scrisoarea DGFS Kiev din 11.10.2016 nr. 6603/М/26-15-13-04-14 (SURSE SECUNDARE: buhplatforma.com.ua) — Contribuția militară nu este identică sau similară în esență cu impozitul pe venitul cetățenilor, deci nu intră sub incidența convențiilor; scutirea venitului de impozitul pe venit în baza convenției nu scutește de contribuție. Potrivit scrisorii din 2016, contribuția nu se reduce cu impozitul plătit în străinătate.
art. 15 alin. (2) din Convenția România–Ucraina — Salariul obținut de un rezident al unui stat pentru munca prestată în celălalt stat se impozitează numai în statul de rezidență dacă beneficiarul este prezent în celălalt stat cel mult 183 de zile în total în orice perioadă de 12 luni, angajatorul nu este rezident al celuilalt stat, iar remunerația nu este suportată de un sediu permanent sau de o bază fixă a angajatorului din celălalt stat.
pp. 162.1.2 CFU — Nerezidentul se impozitează numai pentru veniturile din surse ucrainene.
CNPP — Alte acorduri și convenții bilaterale de securitate socială — Convenția între R.P.R. și U.R.S.S. privind colaborarea în domeniul prevederilor sociale, încheiată la București la 24 decembrie 1960 (Decretul nr. 165/1961), este în prezent în vigoare cu Armenia, Federația Rusă, Ucraina și Belarus.
Convenția multilaterală (MLI) — text sintetizat România–Ucraina — Se aplică art. 6, art. 7 (testul scopului principal) și art. 16 MLI; pentru România, de la 1 ianuarie 2024.
art. 162, 167, 170, 179 CFU
Explicația Serviciului Fiscal de Stat privind veniturile din străinătate în 2026 (Debet-Kredit, 9.10.2026) — Venituri din străinătate: impozit pe venit 18%, dividende de la nerezidenți 9%, contribuție militară 5%; creditul pentru impozitul străin numai dacă există convenție de evitare a dublei impuneri.
p. 16-1 subsecțiunea 10 secțiunea XX CFU (contribuția militară) — Guvernul Ucrainei, 25.12.2024: salariile, chiriile, premiile, dobânzile la depozite și alte venituri ale persoanelor fizice sunt supuse contribuției militare de 5% începând cu 1 decembrie 2024.
p. 293.3 CFU; p. 16-1 subsecțiunea 10 secțiunea XX CFU (sursă secundară: Buhplatforma, 28.05.2025) — Grupa 3 a impozitului unic: 3% din venit cu TVA, 5% fără TVA; contribuția militară pentru grupa 3: 1% din venit, trimestrial; ЄСВ lunar.
art. 4 alin. (2) lit. a) — Persoana fizică rezidentă a ambelor state este considerată rezidentă numai a statului în care are o locuință permanentă la dispoziția sa; dacă are o locuință permanentă în ambele state, este rezidentă a statului cu care are relațiile personale și economice cele mai strânse (centrul intereselor vitale).
art. 4 alin. (2) lit. b) — Dacă statul în care persoana are centrul intereselor vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuință permanentă în niciunul dintre state, este considerată rezidentă a statului în care locuiește în mod obișnuit.
art. 4 alin. (2) lit. c), d) — Dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul, este rezidentă a statului al cărui cetățean este; dacă este cetățean al ambelor state sau al niciunuia, autoritățile competente rezolvă problema de comun acord.

Jurisprudență

Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Civilă), 760/12263/23, 31.10.2024 — Un cetățean străin care locuiește permanent în Ucraina împreună cu familia din 2004, are permis de ședere permanentă și loc de reședință înregistrat este rezident al Ucrainei; instanța a aplicat, printre altele, pp. 14.1.213 CFU.
Curtea a doua administrativă de apel, 520/23643/24, 17.04.2025 — Dacă locuința și centrul intereselor vitale ale persoanei sunt în străinătate (EAU), prezența în Ucraina de cel puțin 183 de zile «nu este o condiție pentru considerarea [persoanei] drept rezident al Ucrainei»: criteriile se aplică succesiv.
Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Administrativă), 461/1800/17, 03.06.2021 — Un cetățean polonez care, potrivit datelor vamale, a petrecut 340 de zile într-un an în Ucraina (peste 183) a fost considerat rezident al Ucrainei; constatarea instanțelor inferioare privind statutul de nerezident a fost greșită. Zilele de prezență au fost stabilite pe baza datelor privind trecerea frontierei.
Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Administrativă), 1840/2871/18, 09.07.2019 — Criteriile de rezidență din pp. 14.1.213 CFU «nu se limitează la cetățenia sau locul de reședință al persoanei»; «simpla cetățenie a altui stat nu confirmă statutul de nerezident». După ce autoritatea fiscală a prezentat probe, persoana trebuie să le combată și să își dovedească statutul de nerezident cu documente.
Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Administrativă), 803/737/17, 17.06.2021 — Venitul unui rezident ucrainean obținut și impozitat în Polonia nu poate fi impozitat din nou în Ucraina contrar art. 24 din Convenția Ucraina–Polonia; instanța a reamintit și procedura de creditare a impozitului străin (art. 13, p. 170.11 CFU).
Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Administrativă), 160/1061/19, 12.02.2020 — Convenția de evitare a dublei impuneri are prioritate față de Codul fiscal (p. 3.2 CFU).
Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Administrativă), 440/10892/21, 03.08.2023 — Beneficiile convenției au fost refuzate deoarece certificatul de rezidență nu acoperea perioada în care s-a obținut venitul.
Curtea Supremă a Ucrainei (Curtea de Casație Administrativă), 620/7208/24, 18.03.2026 — Pentru aplicarea convenției la momentul plății este suficient un certificat de rezidență legalizat (apostilă) și tradus potrivit legislației ucrainene.

Actualizat 04.11.2026. Rezultatul are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Autoritățile fiscale și instanțele pot interpreta normele diferit, inclusiv din cauza unor împrejurări neacoperite aici, iar legislația se schimbă. Consultați un specialist înainte de a lua decizii.

Verificați-vă statutul