Rezidența fiscală în Taiwan pentru persoanele din România

Taiwanul vă consideră rezident dacă în anul calendaristic v-ați aflat acolo în total 183 de zile sau mai mult; persoanele înregistrate în registrul gospodăriilor din Taiwan (household registration) sunt rezidente de la 31 de zile, iar cu centrul vieții și al intereselor economice în Taiwan — chiar de la o zi. Rezidenții plătesc impozitul obișnuit numai pe veniturile din surse taiwaneze (5–40%); veniturile din străinătate pot intra doar în impozitul minim. România vă consideră rezident prin domiciliu, prin centrul intereselor vitale sau prin peste 183 de zile în orice interval de 12 luni. Între România și Taiwan nu există acord de evitare a dublei impuneri, deci dubla rezidență nu se rezolvă, iar România nu creditează impozitul taiwanez.

Gratuit, fără înregistrare, aproximativ 3 minute. Concluzie potrivit Codului fiscal român, comparată cu legislația Taiwanului și cu convenția de evitare a dublei impuneri.

Când vă consideră Taiwan rezident fiscal

Taiwanul are două criterii de rezidență. Primul — domiciliul și locuirea obișnuită: Ministerul Finanțelor îl leagă de înregistrarea în registrul gospodăriilor (戶籍), pe care o au numai cetățenii înscriși în registrul taiwanez al gospodăriilor. De aceea, cetățenilor Taiwanului li se pune mai întâi întrebarea privind înregistrarea; pentru străini (inclusiv cei cu permis de ședere ARC) se aplică numai al doilea criteriu — 183 de zile de prezență în anul calendaristic.

Dacă în anul fiscal ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan, decide numărul de zile de prezență: 31 de zile sau mai mult — sunteți rezident; între 1 și 30 de zile — rezident dacă centrul vieții și al intereselor dvs. economice este în Taiwan. Fără înregistrare se aplică numai criteriul celor 183 de zile.

Persoana înregistrată în registrul gospodăriilor este rezidentă dacă s-a aflat în Taiwan în anul calendaristic în total 31 de zile sau mai mult. Zilele se socotesc după datele de intrare și ieșire: prima zi a călătoriei nu se socotește, ultima se socotește; călătoriile se adună.

Între 1 și 30 de zile de prezență cu înregistrare în registrul gospodăriilor — sunteți rezident numai dacă centrul vieții și al intereselor dvs. economice este în Taiwan. Dacă în acest an nu ați fost deloc în Taiwan, niciunul dintre criteriile dispoziției Ministerului Finanțelor nu este îndeplinit.

Centrul vieții și al intereselor economice este apreciat de autoritățile fiscale din Taiwan în ansamblu: dacă beneficiați de asigurările sociale taiwaneze (în special asigurarea națională de sănătate), dacă soțul/soția sau copiii minori locuiesc în Taiwan, dacă desfășurați acolo o afacere, administrați bunuri, lucrați sau dețineți funcția de director sau conducător.

Nu cunoașteți numărul exact de zile. Dacă centrul vieții și al intereselor dvs. economice este în Taiwan, este suficientă o zi de prezență; altfel sunt necesare 31 de zile, iar fără numărul de zile statutul nu poate fi stabilit.

Nu sunteți sigur dacă ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor. 183 de zile de prezență vă fac rezident indiferent de ea; cu mai puține zile rezultatul depinde de înregistrare — verificați-o printr-un extras din registrul gospodăriilor.

Fără nicio zi în Taiwan în acest an nu sunteți rezident nici prin înregistrarea în registrul gospodăriilor, nici prin zile. Dacă au existat zile, rezultatul depinde de faptul dacă ați avut înregistrare.

Fără domiciliu (înregistrare în registrul gospodăriilor) sunteți rezident al Taiwanului dacă în anul calendaristic v-ați aflat acolo în total 183 de zile sau mai mult. Motivul șederii nu contează; zilele tuturor călătoriilor se adună, prima zi a fiecărei călătorii nesocotindu-se, iar ultima socotindu-se. Nici locuința, nici familia, nici munca în Taiwan nu vă fac rezident fără 183 de zile.

• Ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan și v-ați aflat acolo în acest an 31 de zile sau mai mult — sunteți rezident fiscal al Taiwanului potrivit art. 7 alin. (2) pct. 1 din Legea impozitului pe venit. Taiwanul își impozitează rezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze — după un barem de la 5% la 40%; veniturile din afara Taiwanului nu intră în impozitul obișnuit și pot cădea doar sub impozitul minim (de bază), dacă împreună ating NT$1 000 000 sau mai mult pe an.
• Ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan, v-ați aflat acolo între 1 și 30 de zile, iar centrul vieții și al intereselor dvs. economice este în Taiwan: probabil sunteți rezident fiscal al Taiwanului. Aprecierea centrului intereselor depinde de ansamblul faptelor. Taiwanul își impozitează rezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze — după un barem de la 5% la 40%; veniturile din afara Taiwanului nu intră în impozitul obișnuit și pot cădea doar sub impozitul minim (de bază), dacă împreună ating NT$1 000 000 sau mai mult pe an.
• Ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan, iar centrul vieții și al intereselor dvs. economice este în Taiwan: dacă în acest an v-ați aflat acolo măcar o zi, sunteți rezident fiscal al Taiwanului. Numărați zilele după ștampilele din pașaport. Taiwanul își impozitează rezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze — după un barem de la 5% la 40%; veniturile din afara Taiwanului nu intră în impozitul obișnuit și pot cădea doar sub impozitul minim (de bază), dacă împreună ating NT$1 000 000 sau mai mult pe an.
• V-ați aflat în Taiwan în acest an calendaristic în total 183 de zile sau mai mult — sunteți rezident fiscal al Taiwanului potrivit art. 7 alin. (2) pct. 2 din Legea impozitului pe venit, pentru tot anul. Taiwanul își impozitează rezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze — după un barem de la 5% la 40%; veniturile din afara Taiwanului nu intră în impozitul obișnuit și pot cădea doar sub impozitul minim (de bază), dacă împreună ating NT$1 000 000 sau mai mult pe an. Dacă plecați definitiv în cursul anului, depuneți declarația pentru acest an înainte de plecare.

Când sunteți nerezident

• Ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan, dar v-ați aflat acolo mai puțin de 31 de zile, iar centrul vieții și al intereselor dvs. economice nu este în Taiwan: probabil nu sunteți rezident fiscal al Taiwanului. Taiwanul impozitează nerezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze, în principal prin reținere la sursă: salariul — 18% (6% pentru un salariu lunar de până la NT$44 250), dividendele — 21%, dobânzile, chiriile, redevențele, remunerația pentru servicii profesionale — 20%.
• Ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan și v-ați aflat acolo între 1 și 30 de zile; nu s-a stabilit dacă centrul vieții și al intereselor dvs. economice este acolo. Dacă nu — sunteți nerezident al Taiwanului, dacă da — rezident. Autoritățile fiscale țin seama de asigurările sociale din Taiwan, de locul unde locuiesc soțul/soția și copiii minori, de afacerea, bunurile și munca dvs. din Taiwan.
• Ați avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan, dar în acest an nu v-ați aflat acolo nicio zi — potrivit criteriilor dispoziției Ministerului Finanțelor din 2012 nu sunteți rezident fiscal al Taiwanului. Taiwanul impozitează nerezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze, în principal prin reținere la sursă: salariul — 18% (6% pentru un salariu lunar de până la NT$44 250), dividendele — 21%, dobânzile, chiriile, redevențele, remunerația pentru servicii profesionale — 20%.
• În acest an nu v-ați aflat în Taiwan nicio zi — nu sunteți rezident fiscal al Taiwanului nici prin înregistrarea în registrul gospodăriilor, nici după criteriul celor 183 de zile. Taiwanul impozitează nerezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze, în principal prin reținere la sursă: salariul — 18% (6% pentru un salariu lunar de până la NT$44 250), dividendele — 21%, dobânzile, chiriile, redevențele, remunerația pentru servicii profesionale — 20%.
• Fără înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan și cu mai puțin de 183 de zile de prezență în acest an calendaristic nu sunteți rezident fiscal al Taiwanului. Taiwanul impozitează nerezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze, în principal prin reținere la sursă: salariul — 18% (6% pentru un salariu lunar de până la NT$44 250), dividendele — 21%, dobânzile, chiriile, redevențele, remunerația pentru servicii profesionale — 20%. Salariul de la un angajator străin pentru munca din Taiwan nu se impozitează acolo dacă v-ați aflat în Taiwan cel mult 90 de zile pe an.

Unde legislația Taiwanului intră în conflict cu regulile românești

• Coliziune: rezident în ambele jurisdicții, fără acord care să o rezolve. Taiwanul stabilește rezidența după zile (183 de zile, iar pentru persoanele înregistrate în registrul gospodăriilor — 31 de zile), România — prin domiciliu, prin centrul intereselor vitale sau prin peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul vizat (art. 7 pct. 28 Cod fiscal). Fără acord, coliziunea nu se rezolvă. Taiwanul își impozitează însă rezidenții numai pe veniturile din surse taiwaneze, astfel că dubla impunere privește în primul rând aceste venituri: salariul pentru munca din Taiwan (inclusiv la distanță), chiriile, dividendele companiilor taiwaneze. România le impozitează ca parte a venitului dvs. mondial (art. 130 Cod fiscal) și nu creditează impozitul taiwanez (art. 131). Veniturile din România nu sunt impozitate de Taiwan cu impozitul obișnuit; ele pot cădea doar sub impozitul minim.

Ce mai trebuie să știți

• Între România și Taiwan nu există acord de evitare a dublei impuneri. Nu există un acord în vigoare între România și Taiwan — România nu figurează în lista acordurilor Ministerului Finanțelor al Taiwanului (36 de acorduri cuprinzătoare la 04.09.2026). De aceea nu există reguli care să rezolve dubla rezidență, să scutească salariul pentru deplasările scurte sau să reducă cotele pentru dividende, dobânzi și redevențe. România nu creditează impozitul taiwanez: creditul fiscal extern din art. 131 Cod fiscal se acordă numai dacă se aplică o convenție de evitare a dublei impuneri. Dacă aveți domiciliul în România și vă mutați în Taiwan, rămâneți impozabil în România pentru veniturile din toate sursele în anul schimbării rezidenței și în următorii 3 ani calendaristici (art. 59 alin. (7) Cod fiscal).
• Taiwanul nu impozitează cu impozitul obișnuit veniturile din afara Taiwanului. Chiar ca rezident al Taiwanului plătiți impozitul obișnuit numai pentru veniturile din surse taiwaneze. Veniturile din România și din alte țări (salariul pentru munca din afara Taiwanului, dividende, dobânzi, chirii, vânzarea de bunuri) contează numai pentru impozitul minim: dacă pe declarația gospodăriei ating NT$1 000 000 sau mai mult pe an, se adaugă la venitul de bază, iar 20% din venitul de bază care depășește NT$7 500 000 se compară cu impozitul obișnuit — se plătește diferența. Impozitul plătit în străinătate pentru aceste venituri se creditează în limita creșterii impozitului de bază. Aceste venituri trebuie declarate de dvs. — ele nu apar în datele furnizate de administrația fiscală.
• Taiwanul judecă anul calendaristic întreg, România intervale de 12 luni. Taiwanul stabilește rezidența pentru anul calendaristic și nu împarte anul sosirii sau al plecării. Zilele se socotesc după datele de intrare și ieșire din pașaport: prima zi a călătoriei nu se socotește, ultima se socotește. Persoana fără înregistrare în registrul gospodăriilor devine rezidentă a Taiwanului de la 183 de zile (nu de la peste 183) și este rezidentă pentru tot anul. România verifică pragul de peste 183 de zile pe orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul vizat și împarte anul: persoana fără domiciliu devine rezidentă de la sosire și rămâne rezidentă până la plecare (art. 59 alin. (2), (2^1) și (4) Cod fiscal); persoana cu domiciliu în România care se mută în Taiwan rămâne impozabilă în România pe veniturile din toate sursele în anul schimbării rezidenței și în următorii 3 ani calendaristici (art. 59 alin. (7)).
• Munca în Taiwan: până la 90 de zile salariul de la un angajator străin nu se impozitează. Remunerația pentru munca prestată în Taiwan este venit din sursă taiwaneză, indiferent cine o plătește și unde. Dacă sunteți nerezident și v-ați aflat în Taiwan cel mult 90 de zile pe an, salariul de la un angajator străin (inclusiv român) nu se impozitează acolo. Peste 90 de zile, Taiwanul îl impozitează cu 18%, iar dvs. îl declarați înainte de plecare sau în termenul de depunere a declarațiilor; salariul de la un angajator taiwanez se impozitează din prima zi. Ca rezident al României declarați acest venit și în România, în Declarația unică, fără creditarea impozitului taiwanez (art. 131 Cod fiscal).
• Munca la distanță din Taiwan pentru un angajator sau client român. Munca pe care o prestați fizic în Taiwan produce venit din sursă taiwaneză, chiar dacă plătește o companie sau un client din România. Ca rezident al Taiwanului plătiți pentru acest salariu impozitul consolidat după baremul de 5–40%. România, dacă vă consideră rezident, impozitează și ea acest venit și nu creditează impozitul taiwanez.
• Nerezident al Taiwanului: reținere la sursă fără cote reduse. Ca nerezident plătiți în Taiwan impozit numai pentru veniturile taiwaneze, în principal prin reținere la sursă: dividende — 21%, dobânzi — 20% (din obligațiuni și efecte pe termen scurt — 15%), chirii, redevențe și remunerație pentru servicii profesionale — 20%, salariu — 18% (sau 6%). Vânzarea locuinței sau a terenului din Taiwan — 45% sau 35%, în funcție de durata deținerii. Nu există acord cu România, deci aceste cote nu se reduc, iar România nu creditează impozitul taiwanez.
• Cetățenii Taiwanului înregistrați în registrul gospodăriilor: ajung 31 de zile. Pentru cei înregistrați în registrul gospodăriilor din Taiwan, Ministerul Finanțelor consideră că domiciliul și locuirea obișnuită există deja de la 31 de zile de prezență pe an — sau chiar de la o zi, dacă centrul vieții și al intereselor economice este în Taiwan (asigurări sociale, soț/soție sau copii minori, afacere, bunuri, muncă). Astfel, nici locuirea pe termen lung în România nu vă scoate din rezidența taiwaneză, cât timp înregistrarea se păstrează și petreceți în Taiwan cel puțin 31 de zile pe an.
• Plecarea din Taiwan: declarația înainte de plecare. Dacă, fiind rezident, plecați definitiv în cursul anului, declarația de venit pentru acel an se depune și impozitul se plătește înainte de plecare (art. 71-1 alin. (2)). Nerezidentul care a obținut venituri taiwaneze fără reținerea impozitului și pleacă înainte de începerea termenului de depunere a declarațiilor le declară, de asemenea, înainte de plecare (art. 73 alin. (1)). Un impozit separat la ieșire pentru persoanele fizice nu am găsit în sursele analizate.
• Facilitate pentru specialiștii străini cu calificare deosebită. Străinii cu o calificare deosebită recunoscută (inclusiv cu cardul Employment Gold Card), admiși pentru prima dată la ședere pentru muncă și fără înregistrare în registrul gospodăriilor și fără rezidență în Taiwan în ultimii 5 ani, plătesc timp de 5 ani impozit doar pe jumătate din salariul care depășește NT$3 000 000, iar veniturile din afara Taiwanului (inclusiv cele din România) nu intră în venitul de bază al impozitului minim. Termenul începe cu primul an în care v-ați aflat în Taiwan 183 de zile și salariul a depășit NT$3 000 000.
• Securitate socială: nu există acord România–Taiwan. Taiwanul nu figurează pe lista CNPP a statelor cu care România are acorduri bilaterale de securitate socială, iar Regulamentul (CE) nr. 883/2004 nu se aplică în relația cu Taiwanul. Contribuțiile se datorează după legislația fiecărui stat și pot apărea în ambele state pentru aceeași muncă; nu există formular A1 sau certificat de acoperire.

Cum se rezolvă dubla rezidență

Între România și acest stat nu este în vigoare o convenție de evitare a dublei impuneri.

Termeni pe care îi veți întâlni în Taiwan

所得稅法 (Legea impozitului pe venit)

legea taiwaneză; criteriile de rezidență — art. 7 alin. (2)

戶籍 (household registration)

înregistrarea în registrul gospodăriilor, pe care o au numai cetățenii înscriși în registrul taiwanez

居留證 (ARC)

permisul de ședere pentru străini — nu este înregistrare în registrul gospodăriilor

綜合所得稅

impozitul consolidat pe venit, numai pentru veniturile din surse taiwaneze

所得基本稅額條例 (impozitul de bază)

impozitul minim: 20% din venitul de bază peste NT$7 500 000, inclusiv veniturile din străinătate de cel puțin NT$1 000 000

各類所得扣繳率標準

standardele cotelor de reținere la sursă pentru nerezidenți

Întrebări

Surse

Legislație și îndrumări oficiale

• art. 7 alin. (2)–(3) din Legea impozitului pe venit a Taiwanului (所得稅法) — Rezident al Taiwanului (中華民國境內居住之個人) este persoana fizică care (1) are domiciliul (住所) în Taiwan și locuiește acolo în mod obișnuit sau (2) nu are domiciliul în Taiwan, dar în anul fiscal s-a aflat acolo în total 183 de zile sau mai mult. Toate celelalte persoane sunt nerezidente.
• Dispoziția Ministerului Finanțelor al Taiwanului din 27.09.2012 nr. 台財稅字第10104610410號 (după nota informativă a Ministerului Finanțelor «Cum se deosebesc rezidenții de nerezidenți») — Are domiciliul și locuiește în mod obișnuit în Taiwan persoana care în anul fiscal a avut înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan (戶籍) și (1) s-a aflat acolo în total 31 de zile sau mai mult sau (2) s-a aflat acolo între 1 și 30 de zile, iar centrul vieții și al intereselor sale economice este în Taiwan. Centrul se apreciază în ansamblu (legături familiale și sociale, profesie, locul afacerii și al bunurilor), între altele după următoarele indicii: participarea la asigurările sociale taiwaneze (asigurarea națională de sănătate, asigurarea de muncă, asigurarea națională de pensii sau asigurarea fermierilor); locuirea în Taiwan a soțului/soției sau a copiilor minori; desfășurarea în Taiwan a unei afaceri sau activități profesionale, administrarea de bunuri, munca salariată, funcția de director, membru al organului de supraveghere sau conducător.
• Administrația Națională a Impozitelor din Taipei — «Calculul zilelor de ședere» (計算居留天數) — Zilele de ședere ale străinului se socotesc după datele de intrare și ieșire din pașaport sau după certificatul Agenției Naționale de Imigrație privind datele trecerii frontierei: prima zi nu se socotește, ultima se socotește; mai multe călătorii din anul fiscal se adună.
• Ministerul Finanțelor al Taiwanului, notă informativă pentru străini «Cum se deosebesc rezidenții de nerezidenți» (actualizată la 27.04.2026) — Aceeași împărțire: (1) înregistrare în registrul gospodăriilor din Taiwan și 31 de zile de prezență sau 1–30 de zile cu centrul vieții și al intereselor economice în Taiwan; (2) fără domiciliu — 183 de zile de prezență în anul fiscal sau mai mult. Cine nu se încadrează în niciun caz este nerezident.
• art. 2 și art. 73 alin. (1) din Legea impozitului pe venit — Persoanele fizice plătesc impozitul consolidat pe venit numai pentru veniturile din surse taiwaneze. De la nerezident, impozitul este reținut la sursă de agentul fiscal la cotele stabilite, iar declarația nu se depune; venitul pentru care impozitul nu se reține îl declară nerezidentul însuși — înainte de plecare, dacă pleacă înainte de începerea termenului de depunere a declarațiilor.
• art. 3 alin. (1) pct. 5, art. 4, art. 12 alin. (1) pct. 1 și art. 13 din Legea impozitului de bază pe venit (所得基本稅額條例) — La venitul de bază al rezidentului se adaugă veniturile din afara surselor taiwaneze, dacă împreună, pe declarația gospodăriei, ating NT$1 000 000 sau mai mult pe an. Impozitul de bază este de 20% din venitul de bază minus suma stabilită (în lege — NT$6 000 000, indexată; Ministerul Finanțelor aplică NT$7 500 000 din 2024, nemodificat pentru 2026). Dacă impozitul obișnuit este mai mic decât cel de bază, se plătește diferența. Impozitul plătit în străinătate pentru veniturile din străinătate se creditează în limita creșterii impozitului de bază datorate acestor venituri. Nerezidenții nu plătesc impozitul de bază.
• Baremul impozitului consolidat pe venit pentru 2026 (Administrația Națională a Impozitelor din Taipei; anunțul Ministerului Finanțelor din 27.11.2025) — Venitul consolidat net: până la NT$610 000 — 5%; 610 001–1 380 000 — 12%; 1 380 001–2 770 000 — 20%; 2 770 001–5 190 000 — 30%; peste 5 190 000 — 40%. Pentru 2026, suma neimpozabilă este de NT$101 000 de persoană, deducerea standard — NT$136 000 (pentru soți — dublă), deducerea specială pentru salarii — NT$227 000.
• art. 71-1 alin. (2) din Legea impozitului pe venit — Rezidentul care în cursul anului renunță la domiciliul sau la locul de ședere din Taiwan și pleacă depune declarația și plătește impozitul pentru acel an înainte de plecare; dacă soțul/soția este rezident(ă) și rămâne în Taiwan, declarația o depune soțul/soția.
• Standardele cotelor de reținere la sursă (各類所得扣繳率標準), art. 3 — nota informativă a Ministerului Finanțelor pentru străini (actualizată la 27.04.2026) — Nerezidenți — persoane fizice: salariul 18% (6% dacă salariul lunar nu depășește 1,5 salarii minime lunare); dividendele 21%; dobânzile 20% (15% — din obligațiuni de stat, corporative și bancare, efecte pe termen scurt, titluri securitizate, operațiuni repo); chiriile, redevențele, remunerația pentru servicii profesionale, comisioanele, premiile — 20%; plățile la încetarea raportului de muncă și plățile de pensie (退職所得) — 18% peste suma neimpozabilă. Remunerația de la un angajator străin pentru o ședere de peste 90 de zile — 18%, declarată de persoana însăși.
• art. 8 pct. 3 din Legea impozitului pe venit — Remunerația pentru serviciile (munca) prestate în Taiwan este venit din sursă taiwaneză. Excepție: nerezidentul care s-a aflat în Taiwan în anul fiscal în total cel mult 90 de zile, pentru remunerația de la un angajator străin.
• Ministerul Finanțelor al Taiwanului, comunicatul din 26.03.2026 privind pragul de 6% pentru salariul nerezidenților — Salariul minim lunar de la 01.01.2026 este de NT$29 500; așadar salariul nerezidentului de până la NT$44 250 pe lună se impozitează cu 6%, cel mai mare — cu 18%.
• Ministerul Finanțelor al Taiwanului — lista acordurilor privind impozitele pe venit (publicată la 04.09.2026) — 36 de acorduri cuprinzătoare (între altele cu Țările de Jos, Regatul Unit, Suedia, Ungaria, Franța, India, Elveția, Germania, Austria, Italia, Japonia, Canada, Polonia, Cehia, Singapore, Malaysia) și acorduri numai privind transportul maritim și aerian; România nu figurează în listă.
• art. 131 Cod fiscal — Creditul fiscal extern sau scutirea se acordă dacă se aplică convenția încheiată de România cu statul în care s-a plătit impozitul, impozitul a fost efectiv plătit (dovadă: document al autorității străine sau al plătitorului) și venitul face parte dintr-o categorie de la art. 61. Creditul nu poate depăși impozitul român aferent venitului din străinătate și se calculează pe fiecare țară și natură de venit; valuta se convertește la cursul mediu anual BNR. Venitul scutit prin convenție se declară în Declarația unică.
• art. 59 alin. (7) Cod fiscal — Rezidentul român cu domiciliul în România care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are convenție datorează în continuare impozit pe veniturile din toate sursele pentru anul calendaristic al schimbării rezidenței și pentru următorii 3 ani calendaristici; depune chestionarul la plecare cu 30 de zile înainte.
• art. 7 pct. 28 Cod fiscal (Legea nr. 227/2015) — Persoană fizică rezidentă este orice persoană care îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: a) are domiciliul în România; b) centrul intereselor vitale este amplasat în România; c) este prezentă în România una sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; d) este cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
• art. 130 Cod fiscal — Rezidenții datorează impozit pentru veniturile din străinătate, determinat după regulile fiecărei categorii de venit; pensiile din străinătate au regim special (alin. (2^1)); veniturile din străinătate de natura celor neimpozabile/scutite în România au același tratament (alin. (3)); veniturile se declară în Declarația unică până la termenul de la art. 122 alin. (3), iar impozitul se calculează și se plătește în același termen, ținând cont de metoda din convenție (alin. (4)).
• Ministerul Finanțelor al Taiwanului — «Ce este impozitul de bază și cum se calculează» (1733) — Impozitul de bază = (venitul de bază − NT$7 500 000) × 20% — din anul fiscal 2024; anunțul Ministerului Finanțelor din 27.11.2025: suma pentru persoanele fizice pe 2026 nu s-a modificat.
• art. 59 alin. (2), (2^1) și (4) Cod fiscal — Nerezidentul devenit rezident prin centrul intereselor vitale datorează impozit pe veniturile din toate sursele de la prima zi în care declară că acesta se află în România; cel devenit rezident prin depășirea a 183 de zile — de la prima zi a sosirii în România; ambii sunt considerați rezidenți până la data plecării din România.
• art. 14-4 din Legea impozitului pe venit (impozitul pe veniturile din vânzarea locuințelor și terenurilor) — nota informativă a Ministerului Finanțelor pentru străini — Rezidenți: 45% (deținere de până la 2 ani), 35% (2–5 ani), 20% (5–10 ani), 15% (peste 10 ani), facilitate pentru locuința proprie. Nerezidenți: 45% (până la 2 ani) și 35% (peste 2 ani).
• art. 2–4 din Regulamentul privind reducerea impozitului pe venit pentru specialiștii străini cu calificare deosebită (外國特定專業人才減免所得稅辦法, versiunea din 02.03.2026, în vigoare de la 01.01.2026) — Străinul cu o calificare deosebită recunoscută, admis pentru prima dată la ședere în Taiwan pentru muncă, care în ultimii 5 ani nu a avut înregistrare în registrul gospodăriilor și nu a fost rezident: timp de 5 ani, începând cu primul an în care s-a aflat în Taiwan 183 de zile și salariul său a depășit NT$3 000 000, jumătate din salariul care depășește NT$3 000 000 nu se impozitează, iar veniturile din afara surselor taiwaneze nu se includ în venitul de bază.
• Casa Națională de Pensii Publice — Acorduri bilaterale — Secțiunea CNPP «Acorduri bilaterale» (harta site-ului cnpp.ro, consultată la 03.11.2026) cuprinde: Statele Unite ale Americii, Canada, Chile, Israel, Quebec, Republica Albania, Republica Coreea, Republica Macedonia, Republica Moldova, Republica Turcia, Serbia, Uruguay și pagina «Alte acorduri și convenții bilaterale de securitate socială».
• art. 135^2 Cod fiscal — Pentru veniturile realizate din străinătate, contribuțiile sociale obligatorii se stabilesc după regulile fiecărei categorii de venit, cu respectarea legislației europene în domeniul securității sociale și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
• art. 15 alin. (4)–(5) din Legea impozitului pe venit — Rezidenții includ dividendele companiilor taiwaneze în venitul consolidat și deduc din impozit 8,5% din suma lor (cel mult NT$80 000 pe declarație) sau optează pentru impunerea separată a tuturor dividendelor gospodăriei cu cota de 28%.

Actualizat 10.11.2026. Rezultatul are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Autoritățile fiscale și instanțele pot interpreta normele diferit, inclusiv din cauza unor împrejurări neacoperite aici, iar legislația se schimbă. Consultați un specialist înainte de a lua decizii.

Alte state

• Impozite în Argentina
• Impozite în Austria
• Impozite în Bangladesh
• Impozite în Brazilia
• Impozite în Canada
• Impozite în Cehia
• Impozite în China
• Impozite în Elveția
• Impozite în Franța
• Impozite în Germania
• Impozite în India
• Impozite în Italia
• Impozite în Japonia
• Impozite în Malaysia
• Impozite în Pakistan
• Impozite în Polonia
• Impozite în Portugalia
• Impozite în Regatul Unit
• Impozite în Singapore
• Impozite în Spania
• Impozite în Statele Unite ale Americii
• Impozite în Suedia
• Impozite în Turcia
• Impozite în Țările de Jos
• Impozite în Ucraina
• Impozite în Ungaria